In memoriam. Marcel Mihail D. Ghibernea

Luni, 10 Decembrie 2018 22:37

# Brașov, 5 septembrie 1924 – București, 12 decembrie 2009
Viitorul diplomat și om de cultură, Marcel Mihail Ghibernea (5 septembrie 1924-12 decembrie 2009), s-a născut la Brașov, unde, părinții săi, piteșteni tradiționali, au lucrat temporar. După absolvirea, în Pitești, a Școlii Primare de Băieți (1935), devenea elevul Liceului Militar Dimitrie A. Sturdza, din Craiova.  În toamna anului 1945, Marcel Mihail Ghibernea devenea studentul Universității București, unitate fanion a învățământului superior din România.

Marcel Mihail Ghibernea optează, inspirat, pentru Facultatea de Limbi Germanice, Secția Engleză-Română. Noile specializări, din Universitatea București, trădau nuanțări europene, intercondiționate pluralist, după capitularea Germaniei, în domeniile politic, economic, spiritual. Etapa Înaltei Școli (1945-1949) rămâne, pentru cel evocat astăzi, suportul viitoarei exprimări internaționale!

DEBUTANT ÎN ARENA FORMATIVĂ DIN ARGEȘ

Revenit la Pitești, forurile regionale l-au repartizat, succesiv, în școli din Vâlcea și Argeș (1949-1953), remarcându-se prin entuziasm, metodică novativă, conlucrare comunitară.
Primele ore de limbă engleză, în Pitești, sunt opera profesorului Marcel Mihail Ghibernea! Demersurile oficiale, privind acceptarea noii materii, aparțin directoarei Liceului de Fete/Colegiul Zinca Golescu, respectiv Lucia Simion (Științe naturale), aflată la conducerea instituției patru ani (1949-1953), iar beneficiare au fost elevele claselor terminale (1951-1952). Așadar, personalitatea sărbătorită prin eseul nostru, Marcel Mihail Ghibernea, dimensiona, în debutul deceniului șase al secolului XX, la Pitești, studiul limbii engleze, utilă, cu prisosință, generațiilor pasionate de introspectarea valorilor universale. Prestațiile din 1951-1952 au fost continuate, cu succes, în același liceu, de profesorii Lia Irimiaș, Traian Gărduș, Elena Vasilescu, Steluța Istrătescu, Ana Maria Petreanu, Gabriela Toană și colegii noului mileniu.
O altă etapă curriculară, pentru Marcel Mihail Ghibernea, suprapune calitatea de secretar literar în presa timpului (1953-1956). Este vorba despre singurul cotidian regional, editat la Pitești, intitulat Secera și ciocanul, genericul simbolizând alianța muncitorilor cu țăranii. Primul număr tipografiat, 16 martie 1951, iar ultimul, 22 decembrie 1989.
Tot atunci, Marcel Mihail Ghibernea își constituie propria familie, având, prin căsătoria cu Lucia, doi fii: Dan, născut la Târgu Mureș (15 septembrie 1954), cunoscut realizator media, parlamentar de Argeș (1996-2000), ambasador în Marea Britanie (2000-2004); Radu, născut în Pitești (1 ianuarie 1956), inginer.

DIRECTOR AL BIBLIOTECII REGIONALE ARGEȘ

La 6 septembrie 1950, Legea Nr. 5, publicată în Monitorul Oficial Nr. 77, din 8 septembrie 1950, regionaliza România postbelică, desființându-se, așadar, județele ancestrale. Ca urmare, Biblioteca Urbană Pitești s-a transformat în Biblioteca Regională Pitești (1951-1968), având, concomitent cu preocupările anterioare, calitatea de for metodic pentru instituțiile raionale și comunale, din entitățile teritoriale precedente (Argeș, Muscel, Olt, Vâlcea).
Sediul bibliotecii se va afla, multă vreme, în Palatul Culturii Pitești (1955), clădire impozantă a municipiului, construită, inițial, pentru Tribunalul Argeș (1914), atribuită, după 2003, total, Curții de Apel Pitești, președinte, Nicolae Marcel Onciulescu.
Directorul fondator al Bibliotecii Regionale Argeș (1951-1956) este profesorul Mircea Ștefănescu (Desen, caligrafie, muzică), dar, personalitatea timpului, care a propulsat instituția în spiritualitatea regională și națională, a fost profesorul Marcel Mihail Ghibernea (Limba engleză), aflat, la timonă, pentru anii 1956-1960. Ambii au beneficiat de consilierea reprezentantului ministerial în teritoriu, scriitorul Mihail Ghițescu, originar din Curtea de Argeș.

Dimensiunea perioadei 1956-1960 va fi continuată și amplificată de cei care l-au urmat: bibliotecarul-șef, Veronica Balmuș (1960-1961); directorii: Petre Popa (1961-1964); Silvestru D. Voinescu (1964-2004); Octavian Sachelarie (2004~). Remarcabilă este proiectarea, execuția și inaugurarea actualului sediu al Bibliotecii Județene Dinicu Golescu Argeș (8 martie 2003), demersuri gestionate prin eforturile juristului Silvestru D. Voinescu (1935-2005). La acest eveniment a fost invitat și Marcel Mihail Ghibernea!

DIPLOMAT ROMÂN DE ANVERGURĂ CONTINENTALĂ

În toamna anului 1960, promovând, colocvial și scris, examenele organizate guvernamental, Marcel Mihail Ghibernea a fost acceptat secretar III la Ministerul Afacerilor Externe, titularul portofoliului, Avram Bunaciu (23 ianuarie 1958-21 martie 1961). Treptat, obținea, în Centrala Ministerului, calitățile de secretar II, respectiv I, gradații favorabile exercitării anumitor misiuni la ambasadele României.
Vreme de peste două decenii (1960-1984), rezultatele preocupărilor sale au intrat în atenția miniștrilor Externelor: Corneliu Mănescu (21 martie 1961-23 octombrie 1972); George Macovescu (23 octombrie 1972-28 martie 1978); Ștefan Andrei (28 martie 1978-11 noiembrie 1985), aprecierile anuale fiind, constant, pozitive. Spre informarea cititorilor, pe durata acestor mandate, în Ministerul de Externe au lucrat mai mulți diplomați argeșeni, precum: Gheorghe Gh. Baltac (Curtea de Argeș); Vasile Mușat (Călinești); Ion C. Pătrașcu (Brăduleț); Ion C. Popescu (Mălureni).
Apogeul calităților diplomatului Marcel Mihail Ghibernea s-a definit în două capitale occidentale de prim rang: atașat cultural, Ambasada României din Marea Britanie (1962-1968); ministru consilier, Ambasada României din Franța (1972-1979).

TRADUCERI DIN CUNOSCUȚI AUTORI CONTEMPORANI

După finalizarea activităților diplomatice oficiale, Marcel Mihail Ghibernea a relansat vechea pasiune intelectuală: traducerea unor volume, semnate de analiști ai fenomenologiei universale. Proiectul s-a derulat selectiv, împreună cu fiul său, Dan Ghibernea, poliglot, nominalizat mai sus. Principala bibliotecă publică din Pitești, numită, după 8 martie 2003, Dinicu Golescu, al cărei director a fost, așadar (1956-1960), Marcel Mihail Ghibernea, posedă aceste tomuri, toate titlurile fiind interesante pentru reevaluarea subiectelor abordate. Conform criteriilor uzuale, listăm cronologic: Mari decizii ale celui de Al Doilea Război Mondial, autor Jacques de Launay (1988); Expediția Iason, de Tim Severin (1989); Istoria secretă a petrolului, coautori Jacques de Launay și Jean Michel Charlier (1989); Tainicul pelerin, de John le Carre (1994); Până la Ierusalim și înapoi, de Saul Bellow (2002).
Fragmentele au fost selectate din volumul „Portrete postume pentru prieteni”, purtând semnătura profesorului universitar dr. Petre Popa