Fostul deputat de Argeș Cătălin Teodorescu a fost declarat nevinovat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție

Fostul deputat de Argeș, Cătălin Teodorescu, a fost declarat nevinovat de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin motivarea sentinței, judecătorii au scos la suprafață reale abuzuri comise de procurorii DNA care au făcut dosarul. Mai exact, membrii comisiei ANRP au fost trimiși în judecată cu un rechizitoriu întocmit într-o singură lună, raportul de fundamentare al evaluării realizat într-o singură zi, dar și multe altele. Prin Sentința 399/2018, ICCJ a dispus achitarea fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, dar și a fostului deputat de Argeș, Cătălin Teodorescu, pentru abuz în serviciu și primire de foloase necuvenite, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I și II din Codul de procedură penală - “fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. În același dosar au fost pronunțate și alte achitari, dar și soluții de condamnare.

Membrii comisiei nu aveau atribuții de verificare a evaluărilor

Prima neregulă sesizată de magistrații ICCJ este lipsa atribuțiilor de verificare a evaluărilor. Potrivit motivării magistraților, „procurorul a susținut că această atribuție impunea verificarea metodelor de evaluare utilizate, reoproșându-le inculpaților că nu au solicitat explicații conform dispozițiilor din Legea nr. 247/2005 Titlul VII care prevăd expres că «…evaluatorul trebuie să răspundă cu privire la metodele standard de evaluare». Deși folosirea ghilimelelor sugerează faptul că s-ar cita dintr-o prevedere legală, Înalta curte nu a identificat în cuprinsul legii un asemenea text”. Mai mult, magistrații au verificat și normele de aplicare a respectivei legi, fără a găsi, nici de această dată, aceste atribuții.
Astfel, magistrații au decis că membrilor comisiei nu li se poate imputa neexercitarea unei atribuții în condițiile în care aceasta nu este reglementată legal. Mai mult, membrii comisiei participau la lucrările ședinței Comisiei Centrale în calitate de reprezentanți ai instituțiilor statului și nu specialiști în domeniul evaluărilor.
În schimb, potrivit legii, evaluările trebuiau făcute de un evaluator atestat care dobândise calitatea de expert pentru a cunoaște, înțelege și poate pune în  aplicare în mod corect acele metode și tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluări credibile.

„Procurorul a provocat o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane”

În urma rechizitoriului întocmit într-o singură lună, magistrații ICCJ impută procurorului care s-a ocupat de caz că „a provocat o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane”.
Potrivit motivării, „în logica rechizitoriului, ar însemna ca, ori de câte ori, în cursul judecății, în baza unei noi expertize, sunt înlăturate concluziile raportului de constatare tehnico-științifică sau al celui de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale, reținându-se grave deficiențe ale acestuia, cu consecința pronunțării unei soluții de achitare, să fie angajată răspunderea penală a procurorului, care nu a observat carențele actului pe care și-a întemeiat soluția de trimitere în judecată și, astfel, a provocat o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane, care a fost nevoită să suporte rigorile unui proces penal și toate consecințele ce decurg din acesta”.

Raport de consultare a evaluării făcut într-o singură zi

Procurorii DNA au făcut dosarul ANRP I într-un timp record. Judecătorii ICCJ au motivat în sentința de achitare a fostului deputat Cătălin Teodorescu faptul că rapiditatea cu care s-a desfășurat ancheta a dus la lipsa unui studiu  aprofundat al legislației, „la efectuarea unui raport de consultare tehnico- științifică de evaluare a terenului în termen de o zi (cu privire la care s-au constatat ulterior grave carențe), la refuzul de efectuare a unei expertize de evaluare, deși dispozițiile legale obligau la administrarea probei, cu consecința trimiterii în judecată a unor persoane în absența oricărei probe care să infirme buna-credință a acestora și faptul că nu au făcut altceva decât să își exercite atribuțiile rezultate din numirea lor în cadrul Comisiei Centrale”.

Membrii comisiei, trimiși în judecată înainte de administrarea tuturor probelor

O altă problemă gravă descoperită de judecători este graba cu care au acționat procurorii DNA pentru a-i trimite în judecată pe membrii Comisiei Centrale. Aceștia au constatat că urmărirea penală nu s-a făcut cu rigoarea care ar trebui să caracterizeze orice proces penal. Astfel, procurorii au ajuns la o concluzie fără a analiza toate probele  care ar fi desființat,  încă din  „fașă”, Dosarul ANRP I.
Spre exemplu, procurorul DNA a respins, în camera preliminară, cererea de efectuare a unei expertize de evaluare a terenului și s-a bazat exclusiv  pe concluziile propriilor specialiști, concluzii care au fost desființate de experți. „efectuarea unei expertize în cursul urmăririi penale, pe lângă stabilirea valorii terenului, ar fi dus la concluzia că terenul nu trebuia evaluat ca teren agricol. Totodată, s-ar fi constatat că  indicii de corecție asupra cărora s-a discutat în ședința Comisiei Centrale din 15.03.2011 reprezintă într-adevăr chestiuni deosebit de importante într-un raport de expertiză, prin care se asigură similaritatea comparabilelor cu imobilul evaluat. Toate aceste date, rezultate pe parcursul cercetării judecătorești, analizate și din perspectiva a ceea ce s-a discutat în toate ședințele Comisiei Centrale, dar și a deciziei Curții Constituționale nr 405/2016, au condus la stabilirea unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere la momentul dispunerii asupra măsurilor preventive” se mai arată în motivarea judecătorilor ICCJ.
Sentința nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs la Completul de 5 judecători al ICCJ.
# Alina Bica – achitată pentru abuz în serviciu și primire de foloase necuvenite
# Cătălin Teodorescu – achitare pentru abuz în serviciu
# Remus Baciu – achitare pentru abuz în serviciu
# Oana Vasilescu – achitare pentru abuz în serviciu
# Bogdan Dragos George – achitare pentru abuz in serviciu
# Lacramioara Alexandru – achitare pentru abuz in serviciu
# Emil Nutiu – achitare pentru complicitate la abuz in serviciu
# Ionut Mihailescu – achitare pentru complicitate la primire de foloase necuvenite
# Alin Cocos – achitare pentru complicitate la dare de mita
# Dorin Cocos – achitare pentru dare de mita si condamnare la 2 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru trafic de influenta (in urma contopirii cu o alta pedeapsa de 2 ani si 4 luni, Dorin Cocos va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 4 luni, la care adauga un spor de o treime din pedeapsa de 2 ani si 4 luni inchisoare, respectiv un spor de 9 luni si 10 zile inchisoare, astfel incat, in final va executa pedeapsa rezultanta de 3 ani, 1 luna si 10 zile inchisoare)
# Crinuța Dumitrean – condamnare la 7 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu
# Sergiu Diacomatu – condamnare la 7 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu
# Gheorghe Stelian – condamnare la 6 ani inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu.

 

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea