Conacul Brătienilor de la Rătești este, din nou, de vânzare, cu 80.000 euro

Luni, 22 Aprilie 2019 13:39

#   Acesta a schimbat, până acum, mai mulți proprietari. Nici unul nu l-a renovat

Pe un site specializat de vânzări, olx.ro, fosta proprietate a Brătienilor, din Rătești, este, din nou, de vânzare. Dacă, în urmă cu câțiva ani, atât conacul cât și curtea arătau jalnic, în momentul actual se văd urme de întreținere. Nu, clădirea principală nu a fost renovată. Însă a fost cosită iarba, întreținuți arborii etc.
Iată anunțul:
”Conacul Gh. Brătianu + 10.800 mp teren cu livadă
Conacul Gheorghe Brătianu se află în localitatea Tigveni, comuna Rătești, județul Argeș. Se află la mai puțin de 10 km de autostrada A1, la ieșirea către Căteasca la km 94. Orașul Topoloveni este la 12 minute de condus cu mașînă, și până la Pitești sunt 25 de minute.
Conacul are o suprafață construită de 497 mp, împărțit în 10 camere. În acest moment, structura conacului este într-o stare destul de bună, dar mai trebuiesc făcute câteva intervenții locale pe anumite zone. Terenul este în suprafață de 10.800 mp, din care pe aprox 7000 de mp au fost plantați în 2018 220 de pruni.
Utilități:
- apă - este trasă în curte din rețeua principală
- curent - este instalată rețea trifazată
- supraveghere - sunt 11 camere de luat vederi care supraveghează tot terenul.
Conacul este catalogat ca monument istoric de clasa B, și se pot obține fonduri nerambursabile prin Ro- Cultură Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice.
Zona este în continuă dezvoltare, au apărut deja foarte multe depozite și făbricuțe pe lângă autostrada. Fondul cinegetig Cateasca care aparține de Topoloveni atrage mulți vânători anual.”

Prețul vânzării: 80.000 euro

Conacul Brătienilor de la Răteşti a fost construit în 1925 şi a fost refăcut în anul 1958.
Cu ocazia reformei agrare din 1945, în comuna Răteşti, judeţul Argeş a fost expropriată în totalitate moşia părintească a istoricului Gheorghe Brătianu, în suprafaţă totală de circa 450 ha de teren agricol, pădure, zăvoi şi livadă de pruni, deoarece autorităţile comuniste au hotărât în mod abuziv că acesta a fost voluntar în timpul celui de-al doilea război mondial şi a luptat împotriva Naţiunilor Unite.
De asemenea, au trecut în proprietatea statului toate construcţiile care se aflau pe moşie: vila proprietarului, casa administraţiei moşiei, o fermă de animale foarte modernă pentru acea perioadă de timp şi alte mici construcţii şi bunuri…
Pe moşie existau numeroase construcţii: o casă de locuit pentru proprietar compusă din două corpuri cu 10 camere de locuit, 2 antreuri, 1 sală de oficiu, 1 cameră pentru baie, 1 cămară, pivniţă care era acoperită cu şindrilă; o casă de locuit pentru personalul de serviciu şi bucătărie compusă din 4 camere de locuit, antreu, bucătărie, spălătorie, pivniţă acoperită cu tablă; o casă de locuit pentru administrator şi personal compusă din 12 camere (1 cancelarie, 2 camere administrator, 3 bucătării, 2 cămări, 3 camere pentru personal, 1 cameră pentru mecanic şi 2 săli) cu acoperiş din ţiglă şi o parte cu şindrilă 6.
Pentru bunăstarea animalelor exista un grajd în lungime de 55 metri şi 10 metri lăţime dotat cu lumină electrică pentru 50 de animale (în condiţiile în care majoritatea gospodăriilor ţărăneşti nu aveau curent electric la acea dată!) şi cu instalaţii din cele mai perfecţionate pentru mulsul vacilor, după model elveţian. (Aurel Radu – Exproprierea moșiei Rătești, proprietatea istoricului Gheorghe Brătianu)
În anii 50, conacul a fost transformat în Inteprindere Agricolă de Stat.