Două monumente de o valoare inestimabilă, din Argeș, se sting sub ochii autorităților

Luni, 27 Mai 2019 16:21

# Salvați Mănăstirea Râncăciov și Biserica Golești de la dispariție! # Cristian Cocea, director Direcția de Cultură: ”Am urcat, chiar cu Înaltul Calinic, în podul bisericii...”

În timp ce românii dau bani, prin toată Europa și aiurea, ca să viziteze te miri ce pietre, două lăcașe de cult din Argeș - chiar în vecinătatea Piteștiului, se sting din cauza indiferenței. O indiferență criminală chiar, pentru că este vorba de două monumente atât de încărcate de istorie, cum rar se mai găsesc. La televiziuni se dau lupte crâncene, între mai-marii zilei. Toate, însă, privesc ciolanul, ascensiunea politică, puterea. Despre monumentele de interes național, care se dărâmă lângă noi, politicienii nu știu nimic. Dacă află, se jură, imediat, că le vor renova. Iată, însă, că în ultimii 30 de ani, cu toate partidele trecute pe la guvernare, nu s-a întâmplat nimic.

Arhiepiscopia - tăcere mormântală

Am sunat la Arhiepiscopie. Un oficial ne-a îndemnat să formulăm, în scris, o cerere, pentru că așa este ordinul, să se răspundă numai cererilor scrise. Am formulat cererea cu pricina, însă, stupiză: nu a răspuns nimeni. Poate că nimeni nu avea ce să răspundă, însă noi, ca proștii insistăm. Publicăm, alăturat, documentul, trimis pe 15 mai!
Arhiepiscopia are alte priorități. A investit, acum aproape 10 ani, sute de mii de euro într-o microhidrocentrală nefuncțională. Acum, se pregătește, tot pe râu, la Călugărița, de alte investiții, costisitoare și cu rezultate incerte. Apa nu se numește ”apa Sâmbetei”, însă este pe cale să fie redenumită…Nu se grăbește nimeni. Doar pereții aceia, încărcați de istorie, de la Râncăciov și Golești, nu mai pot aștepta…

Mănăstirea Râncăciov

Prima biserică a fost construită din lemn pe la 1389. Mânăstirea Râncăciov este atestată pentru prima dată în hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care întăreşte ocine şi venituri date de Vlad Călugăru domnitorul Tarii Românesti (1481; 1482-1495) şi fiul său, Radu. Cea de-a doua mărturie o regăsim în secolul al XVI-lea, în hrisovul lui Radu Paisie prin care facea mânăstirii mai multe danii.
O altă mărturie o constituie scrierea cu litere săpate în piatră de deasupra uşii de la intrarea în biserică, de unde reiese faptul ca mânăstirea a fost rezidită de capitanul de paharnicei Arsenie Soimul şi soţia sa, Ana între 10 iunie 1647 şi 17 septembrie 1648. Costruind biserica mânăstirii, Arsenie i-a atribuit un alt hram – Intrarea în biserica – în loc de Înălțare, lucru care contravenea uzanțelor medievale. Grija faţă de această mânăstire căreia îi face mai multe danii, se explică şi prin alegerea ei ca necropolă a familiei sale.

Despre egumenii mânăstirii, nu sunt prea multe informaţii. În secolul al XVII- lea documentele fac referire la cei cinci egumeni: Sava, Barbu, Ioanichie, Cosma şi Onofrie, unul dintre egumenii cei mai longevivi în funcţie. Apoi în secolul al XVIII-lea sunt mentionaţi Pavel, Daniil, Paisie urmaţi de alţi 17 egumeni.
Din punct de vedere arheologic, se va regăsi cu numele de Mânăstirea medievală Râncăciov sau Fosta Mânăstire Râncăciov în Lista monumentelor istorice 2004.
Situaţia actuală s-a agravat. Din pisania mânăstirii rezultă că seismul din 1940 a afectat-o destul de puternic, motiv pentru care în perioada 1942-1944 s-au făcut unele lucrări de consolidare, singurele de altfel, deoarece după seismele din 1977, 1986 şi 1990 nu s-a mai făcut nici o intervenţie de consolidare sau restaurare, iar avariile s-au agravat în timp. Între 1-31 octombrie 1990 au fost întreprinse cercetări arheologice, de către specialişti ai Muzeului Judeţean Arges.
Proiectul de consolidare început constă în introducerea unor elemente de beton armat prin care să se realizeze suplimentarea infrastructurii, o macrostructură la nivelul podului, consolidarea şi ancorarea turlelor de corpul bisericii. În prezent, biserica este în curs de restaurare, inclusiv pictura. Deşi lucrările de renovare a mânăstirii Râncăciov au fost demarate încă din 1990, din păcate din lipsa fondurilor, după ce s-a montat o schela de consolidare provizorie a bisericii, nu s-a mai iniţiat niciun demers în vederea restaurării ei. (sursa: glascomun.info)

Starețul Mănăstirii Râncăciov oficiază slujbele într-o bisericuță de lemn, în apropiere

Rar se mai fac slujbe în interiorul Mănăstirii Râncăciov. Un loc aproape de Dumnezeu, dar departe de oameni, în special de guvernanți. Este plină de schele, de material de construcție. Și este rămasă așa, în nemișcare, de aproape 30 de ani. Starețul Ioanichie oficiază, de un timp, slujbele într-o bisericuță din lemn, ridicată la mică distanță de vechea biserică.
# Redactor: ”Ce se mai aude cu privire la Mănăstire? Nu se mai țin slujbe acolo, nu?
Starețul Mănăstirii: ”E plină de schele…”
# Redactor: ”Proiectul de reparare începuse prin Minister…”
Starețul: ”Nu mai finanțează… Deloc… Anul acesta trebuie să încercăm să facem o campanie, ceva, să o reparăm pe etape… Acesta e banul public… Firmele acreditate de ei, de Minister, au lucrat prost, s-au reziliat contracte, apoi s-au făcut licitații noi, după care s-a oprit totul…”
# Redactor: Păcat, pentru un loc încărcat de istorie, atât de liniștit…”
Stareț: ”Vreau să încercăm să adunăm, printr-o campanie, pic cu pic. Mai avem cu consolidarea, mai este partea de sus de făcut, cea de jos e făcută toată. Apoi, trebuie plecat cu interioarele…”

Biserica Goleștilor

Biserica „SfântaTreime”, situată în imediata vecinătate a ansamblului medieval de la Golești, a fost înălțată la 1646 de meșterul Stoica, ctitorie a boierului Stroe Leurdeanu, mare vistier și a jupânesei Vișa (originară din Golești), în zilele lui Matei Basarab. În secolul al XVIII-lea biserica a trecut în posesia familiei Golescu, cea care a ridicat și o incintă de apărare, cu o baie turcească, un spital și o casă a săracilor, în care a funcționat o Școală pentru copiii sătenilor, înființată de Dinicu Golescu, în anul 1826.
Biserica este un lăcaș de cult impunător, o adevărată capodoperă a arhitecturii. Interiorul este compartimentat în pronaos, naos și altar. Separarea naosului de pronaos printr-un zid plin, străpuns doar de o ușă și cele patru contraforturi ce se ridică pe toată înălțimea fațadelor, sunt elemente ce diferențiază monumentul de celelalte biserici contemporane.
Exteriorul poartă și inscripția ctitorilor săi, marele vistier Stroe și jupânița sa Vișa “această sfâșntăț și dumnezeiască Biserică care iaște în Hramul Sfintei și începătoare de viață Troiță înalțată, făcutu-se-au cu toată cheltuiala robului lui Dumnezeu Jupân Stroe Marele Vistiar și al Jupânesei lui Vișa. Drept aceia, o, Cela ce ești în trei feațe Dumnezeu, osârdia lor primeaște și de munca cea vecinică izbăvește. În zilele lui Matei Voevod Basarab, mesița iunie 25, văleat 7154 (1646)“.
Turla inițială de peste naos, ca și clopotnița de deasupra pronaosului s-au dărâmat în urma unui cutremur puternic din octombrie 1802, actualmente biserica având un acoperiș simplu. Pe Triodul tipărit la Rîmnic în anul 1782, și aflat în biserica muzeu, s-a adnotat: “Și tot în acest leat 1802, oct.14, s-au cutremurat pămîntul foarte tare că s-a spart turla bisericii Goleștilor ce se prefăcea din nou”.
În pronaos sunt îngropați, printre alții, Iordache și Dinicu Golescu, precum și trei dintre cei patru frați Golești: Ștefan, Nicolae și Radu, celălalt, Alexandru-Albu fiind înmormântat în parcul conacului Golești.
Ansamblul Bisericii „SfântaTreime” din Golești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Argeș din anul 2015. (sursa: Wikipedia)

Oficial al Bisericii Golești: ”Nu știm nimic. A fost, recent, chiar și Înaltul (IPS Calnic, n.r.), am făcut ceva demersuri, sperăm…
# Redactor: Dar a început să plouă în biserică, acoperișul este găurit, terminat…
Oficial: ”Este o gaură, însă este chiar pe pazie, mai la margine, pe zid. Nu plouă înăuntru…
# Redactor: ”Mă gândeam, cumva, la o colaborare, directorul Muzeului de aici, Iustin Dejanu, are șițari angajați, care lucrează pentru casele din Complex. Ar putea să vă ajute…”
Oficial: ”Știm, însă… e complicat, trebuie multe hârtii, și acestea costă o căruță de bani. Știți cum e cu birocrația, la noi, în România… Să sperăm că (Înaltul Calinic) o să ne ajute, că o să se rezolve…”

Cristian Cocea: ”Am urcat, chiar cu Înaltul Calinic, în podul bisericii Golești...”

# Redactor: Am vizitat, zilele acestea, atât Mănăstirea Râncăciov, cât și Biserica Goleștilor.  Ambele sunt, după mine, în stare critică. S-a luat, din câte știți, vreo măsură, aveți idee de vreun plan de salvare a celor două monumente?
Cristian Cocea, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Argeș: Pentru Biserica Goleștilor există, în derulare, o acțiune care privește conservarea. Cunosc situația, ultima dată am fost acolo acum câteva săptămâni, tocmai în vederea punerii în aplicare a unor idei. Există un Comitet de Inițiativă pentru refacerea învelitorii bisericii, pentru că aceasta este prima urgență identificată. Este Monument de categorie ”A”, deci de importanță națională. Pentru refacerea acestui acoperiș, de șiță, este nevoie de un proiect. Epitropul bisericii, împreună cu reprezentanții Arhiepiscopiei, dar și cu mine, ne-am adunat și am discutat, identificând cele ce sunt necesare pentru reparații. Se analizează, în vederea înlocuirii învelitorii, și structura acoperișului. Este nevoie, conform legii de un proiect realizat de un arhitect atestat. Este nevoie, dacă nu există, și de un studiu de rezistență. Odată făcute, Comisia pentru Cultură va emite un aviz pentru înlocuirea învelitorii.
# Redactor: Arhiepiscopia Argeșului se implică activ în acest proiect?
Cristian Cocea: Am fost acolo, chiar cu Înaltul Calinic, am urcat, împreună, în podul bisericii. Nu sunt, din fericire, infiltrații de apă, structura de rezistență nu este afectată.
# Redactor: Așadar, care este stadiul acestor lucrări?
Cristian Cocea: Se întocmește dosarul pentru începerea reparațiilor. Constructorul care o va repara și consolida trebuie să fie autorizat. Pereții trebuie curățați, prin interior trebuie intervenit. Până se obțin avizele, sunt autorizați să acopere găurile din acoperiș cu membrane de protecție, ca măsură temporară.
.......
# Redactor: Despre Mănăstirea Râncăciov, se aude ceva pe la Pitești?
Cristian Cocea: La mine nu a ajuns nimic. Este, ca și Biserica Golești, Monument de clasă ”A”. Ministerul Culturii poate avea ceva în pregătire, eu însă nu știu... Arhiepiscopia nu are fonduri pentru toate monumentele din județ care ar trebui renovate. Ministerul Culturii are Programul Național de Restaurare, pliat pentru așa ceva, însă în ultimii ani a fost inaccesibil, Se continuă investițiile pornite, cum este, spre exemplu, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș. În situația Mănăstirii Râncăciov sunt mii, chiar zeci de mii de monumente, la nivel de țară. Ahiepiscopia a atras, în ultimii ani, fonduri europene pentru restaurări și renovări, relevant este exemplul Aninoasei. Se fac eforturi, însă, uneori, nu este de ajuns. Trebuie identificate și alte modalități...

Din motive de spațiu, ne oprim aici. Însă numai pentru moment. Vom posta imagini cu cele două lăcașe de cult până când cineva, un oficial al bisericii sau din administrație, va face ceva. (S.V.)