Se împlinesc 45 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului

Luni, 16 Septembrie 2019 14:14

Timp de patru ani, între 1970 și 1974, militari și civili s-au luptat cu natura pentru construirea a ceea ce a devenit cel mai spectaculos drum din țară - Transfăgărășan, aflat la cea mai înaltă altitudine din România, 2.042 m, inaugurată oficial pe 20 septembrie 1974.
În 1968, după invadarea Cehoslovaciei, Nicolae Ceaușescu și-a dorit realizarea unui drum strategic, care să lege Muntenia de Ardeal. Astfel, specialiștii au fost trimiși să studieze la fața locului posibilitatea construirii unei căi de acces care să taie Munții Mehedinți și pe cei ai Cernei, astfel încât, în cazul unui atac, armata să aibă mai multe variante de a ajunge în Transilvania. După câteva luni, în 1969, planurile s-au schimbat și a apărut ideea unui drum peste Munții Făgăraș, un drum național cu două benzi.
Iniţial, proiectul Transfăgărăşanului prevedea construirea unui tunel de circa 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea și creasta Făgărașului, și ieșind în zona Piscul Negru. Acesată soluţie tehnică ar fi permis menținerea deschisă a drumului pe tot parcursul anului, însă a fost abandonată datorită costurilor mari şi dificultăţilor de realizare.
Peste 50.000 de civili și militari, târnăcoape, răngi, lopeți, materiale explozive, frânghii, centuri de siguranță și buldozere au luat cu asalt muntele, potrivit tvr.ro. Pentru realizarea lui au fost săpați 41.000 metri cubi de piatră și au fost folosite 6000 t de dinamită, 3.500 t ciment, 90 t oțel beton, 4.100 m de țeavă, 24.000 de ancore, 130 t plase sudate.
Tunelul Capra – Bâlea Lac este cel mai lung tunel rutier din România (887 m) cu o singură bandă de 6 m lățime și un trotuar de 1 m lățime, este iluminat electric și ventilat natural. Galeria are o înălțime de 4,40 m. Transfăgărăşanul are, în total, peste 830 podeţe şi 27 viaducte.

„S-au făcut Transfăgărășanul și Barajul Vidraru în 5 ani, noi lucrăm la proiect la Molivișu de 9 ani”

Cu toate acestea, astăzi, Transfăgărăşanul, este închis, anual, între 1 noiembrie şi 30 iunie pe sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru şi kilometrul 130 la Cabana Bâlea Cascadă.  Mai multe voci importante din județ și-au arătat, dese ori, nemulțumirea despre perioada  scurtă în care acest sector de drum este deschis circulației, dar și despre lipsa investițiilor în zonă.
„Părerea mea e că se încearcă o discreditare a zonei turistice Transfăgărășan. Cel puțin în ultima perioadă, în care se vehiculează inclusiv ideea  închiderii Transfăgărășanului pentru că sunt zone foarte periculoase. Cert este că cei de la Drumuri nu au făcut asbsolut nimic în 30 de ani, deși Transfăgărășanul este un drum național și ar fi trebuit să intervină în tot ce înseamnă ziduri de sprijin, amenajamente pentru torenți,  în tot ce înseamnă protecții pentru căderea pietrelor”, preciza, recent,Dumitru Grecu.
O altă opinie relevantă despre incompetența autorităților județețene și naționale a fost furnizată de primarul de la Arefu, Gheorghe Stoican, cu ocazia unei dezbateri chiar despre turismul argeșean: „Cu ce ne lăudăm noi pe Valea Argeșului, să fim serioși, sunt rămase de pe timpul lui Ceaușescu. S-au făcut Transfăgărășanul și Barajul Vidraru în 5 ani, noi lucrăm la un proiect la Molivișu de 9 ani”, a precizat edilul.