„Stăpâni de sclavi” din Berevoești - eliberați din penitenciar

Luni, 16 Martie 2020 23:21

# Au executat pedepse de doar 2 ani de închisoare # Persoanele vătămate erau lipsite de libertate și nu primeau de mâncare decât o pâine pe zi

În vara anului 2016, în satul Gămăcești din comuna Berevoești s-a înregistrat, probabil, cel mai grav caz de sclavagism din România postdecembristă. Un număr de 38 de persoane, din mai multe clanuri de etnie romă, își construiseră  un fel de rețea de „torționari”. Autoproclamați „stăpâni de sclavi”, aceștia și-au bătut joc de mai multe persoane, pe care le exploatau la muncă sau, în funcție de caz, le batjocorau punându-i să mănânce de pe pământ,  în timp ce erau ținuți în lanțuri, să se bată între ei și să doarmă dezbrăcați, pe ger. I-au bătut cu biciul și chiar le-au smuls părul din cap cu patentul. Cum dovezile erau evidente, stăpânii de sclavi au început, rând pe rând, să fie trimiți în judecată de procurorii DIICOT încă de la sfârșitul anului 2016, fiiind împărțiți în șase dosare. Toți cei 38 de inculpați au fost condamnați definitiv la pedepse cu executare cuprinse între: 2 ani şi 6 luni (într-un centru de detenție) și până la 18 ani și 10 luni.

Trei „stăpâni de sclavi” – în libertate

Încă de la sfârșitul anului 2019, în cătunul de romi de la Gămăcești au reapărut în peisaj o parte dintre „stăpânii de sclavi” care au îngrozit o lume întreagă. Aceștia și-au executat pedepsele sau  au fost eliberați condiționat din închisoare după ce au executat cel puţin două treimi din durata pedepsei sau dacă persoana condamnată a împlinit vârsta de 60 de ani, atunci s-a dispus liberarea condiţionată după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani. Locuitorii din Berevoești vorbesc de faptul că o parte din aceștia au depus deja către primăria din localitate dosarul de ajutor social, iar alții ar fi plecat la cerșit în străinătate. Nici perioada petrecută în penitenciar nu i-au ajutat să-și schimbe metehnele. Trei „stăpâni de sclavi” au fost eliberați din Penitenciarul Mioveni, încă de la sfârșitul anului 2019. Este vorba despre familia Silvia și Viorel Grancea și despre o altă femeie din clanul „Feraru”. În următoarea perioadă și alte persoane ar putea fi puse în libertate. De asemenea, o femeie din clanul „Feraru”, care era grav bolnavă, a murit în timp ce era încarcerată. Aceasta a fost înmormântată, recent, de familia sa.

Persoanele vătămate erau aduse în stare de aservire și lipsire de libertate

Familia Grancea a făcut parte din primul dosar care a fost soluționat de procurori. Cinci inculpați au fost condamnați definitiv pentru trafic de persoane, pe 11 septembrie 2017, la pedepse cu executare: Onică Ciprian - 4 ani şi 4 luni închisoare, Onică Aurel - 5 ani şi 4 luni închisoare, Grancea Viorel - 4 ani şi 4 luni închisoare, Grancea Silvia - 3 ani închisoare și Grancea Ionuț Cătălin - 4 ani şi 4 luni închisoare. Dintre aceștia, două persoane au fost eliberate din penitenciar:  Viorel și Silvia Grancea, în timp ce fiul lor (Ionuț Cătălin Grancea) și ceilalți doi își execută în continuare pedepsele.
Viorel și Silvia Grancea au executat doar aproximativ 2 ani de pușcărie (plus perioada de aproximativ un an petrecută în arest preventiv, în timpul cercetărilor), deși procurorii DIICOT Pitești făceau referire la faptul că aceștia exploatau și chinuiau persoane nevoiașe: „Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia, Grancea Ionuț Cătălin și Onică Ciprian Codruț au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe baza relațiilor de familie, pentru a acționa în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane, prin recrutarea de victime în scopul exploatării acestora prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii în mod forțat prin procedee care au adus victimele în stare de aservire și/sau de lipsire de libertate”.Sunt două cazuri de „sclavi” exploatați în care se face referire în rechizitoriul procurorilor. Primul este legat de un anume B.I.C., zis Furculiță, racolat în septembrie 2015. Iată și metodele prin care cei doi Grancea forțau victima să muncească: „Amenințări repetate și regulate și lovituri aplicate victimei în mod repetat și regulat cu palmele, pumnii, picioarele, și diverse obiecte contondente (furci și topoare), persoana vătămată fiind adusă în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care acesta era supravegheată permanent de persoanele menționate mai sus, nu primea de mâncare decât o pâine pe zi și nu a fost remunerată pentru munca prestată”, arătau procurorii.

Victima a fost forțată să strângă fecalele familiei Grancea

Un alt caz de „sclav” exploatat de familia Grancea este cel al unei persoane, care a fost exploatată timp de două luni. Detaliile erau revoltătoare: „Victima a fost constrânsă de Onică Aurel, Furdui Georgiana, Grancea Viorel, Grancea Silvia şi Grancea Ionuț Cătălin să efectueze zilnic, în mod forțat, diverse munci și activități în gospodăria acestora (curățenie în gospodărie, să taie lemne, să aibă grijă de animalele familiei și să strângă mizeria (fecalele) din spatele casei acolo unde membrii familiei își făceau nevoile), pe lângă faptul că era folosit și ca șofer. Modalitățile de constrângere exercitate de către Grancea Viorel, Grancea Silvia și Grancea Ionuț Cătălin, metode prin care victima era forțată să presteze muncile respective, constau în amenințări repetate și regulate, persoana vătămată fiind adusă în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care aceasta era supravegheată permanent de persoanele menționate mai sus, era pus să doarmă pe timpul nopții astfel încât să nu poată părăsi de unul singur imobilul și nu a fost remunerată pentru munca prestată”, mai arătau procurorii DIICOT.
A.V.