Cristian Cocea: Pe măsură ce îmbătrânesc, trebuie să mărturisesc că devin din ce în ce mai puţin de dreapta

Marţi, 25 Octombrie 2011 01:18

Ziarist, scriitor, director peste cultura argeşeană, Cristian Cocea dă dovadă de un profund spirit de promovare al valorilor culturale încercând, totodată, să imprime în conştiinţa argeşeană spiritualitatea autentică şi, mai ales, responsabilitatea faţă de monumentele istorice care reprezintă atât legătura cu trecutul cât şi deschiderea către viitor. Pentru a afla care sunt noile proiecte pe care le derulează actualmente Direcţia pentru Cultură a judeţului Argeş, am descins în biroul dânsului, solicitându-i amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.
# Aţi publicat în luna iulie a acestui an Ghidul României Misterioase, o ediţie fascinantă – a doua – apărută în condiţii grafice de excepţie. De unde a pornit ideea realizării acestei cărţi?
Cristian Cocea: Din concediile pe care mi le-am petrecut în ţară, conducând un Tico verde.
# Ce probleme tratează acest volum?
Cristian Cocea: Poveştile locurilor. Este un fel de promovare a imaginii României şi a turismului cultural, pornind de la locurile mai puţin ştiute sau de la poveştile unor construcţii, de la legendele locurilor, de la un peisaj natural, de la o comoară care a fost descoperită într-un anumit loc...
# Care este publicul ţintă al acestui volum?
Cristian Cocea: Publicul ţintă este publicul amator de călătorii, fie că sunt făcute pe jos, în maşină, pe munte, cu rucsacul în spate. Îmi place să cred că această carte îţi permite să călătoreşti cu ochii deschişi pe meleagurile ţării. Cartea este ilustrată destul de consistent.
# Dacă intenţionaţi să publicaţi cel de-al doilea volum, ce aspecte tematice noi  veţi aborda?
Cristian Cocea: Voi aplica aceeaşi reţetă, însă locurile vor fi altele.
# Aţi colaborat cu vreo echipă care să vă ajute să colectaţii informaţiile necesare?
Cristian Cocea: În cea mai mare parte, am colectat singur informaţiile; la fel şi cu fotografiile, acestea sunt făcute în proporţie de 90% de către mine, însă, cu siguranţă, m-am documentat şi din cărţi; am folosit o bibliografie fără a avea pretenţia de a fi exhaustivă. Există şi site-urile oraşelor sau locurilor respective pe care le întreţin anumiţi oameni inimoşi şi din care am colectat această informaţie. De asemenea, am utilizat şi enciclopediile online. Fiind jurnalist, am avut posibilitatea de a combina diverse surse de inspiraţie.
# Ce părere aveţi despre monumentele istorice aflate în proprietate privată? În general, proprietarii privaţi ai unei clădiri care sunt monumente istorice sunt nemulţumiţi de birocraţie atunci când vine vorba de vinderea acestora sau de renovarea lor.
Cristian Cocea: Fie că sunt în proprietate privată, fie că sunt în proprietate de stat, monumentele istorice au un regim aparte care este reglementat de Legea 422 din 2001, una din legile de protecţie a monumentelor istorice. În momentul în care se doreşte vinderea unor astfel de imobile de patrimoniu, trebuie respectate anumite proceduri prin care statul îşi exercită dreptul de preempţiune (dreptul de a fi înştiinţat primul şi de a putea cumpăra primul în cazul în care se pune în vânzare acest imobil; mai pe scurt, este vorba despre dreptul de a fi preferat în calitate de cumpărător, dacă statul dispune de suma necesară pentru cumpărarea imobilului). Este firesc să fie aşa, pentru că nu vorbim de nişte case obişnuite, ci vorbim de „bucăţi” ale zestrei noastre culturale, istorice şi spirituale. Este firesc ca în momentul respectiv vânzătorul să se confrunte cu autoritatea publică locală. Dacă statul zice ok, îl cumpără. Dacă nu există banii respectivi în bugetul local, atunci se trece la vânzare, respectându-se însă acea sumă. Adică, nu anunţăm statul că vindem casa cu 1 milion de lei, iar noi o vindem, ulterior, cu 100 de lei. Aceasta este procedura. În cazul reparaţiilor, adică a intervenţiilor pe acel monument, trebuie iniţiată o procedură de avizare care presupune consultarea unor arhitecţi care să-şi dea cu părerea cu privire la stilul casei şi la tipul de modificări permise astfel încât să nu se altereze spiritul şi imaginea acelei clădiri. De obicei, proprietarii sunt nemulţumiţi pentru că ei nu pot face ceea ce vor şi pentru că sunt nevoiţi să treacă prin toată birocraţia. Nu este o birocraţie, ci este o măsură prin care ne asigurăm că nu vom vedea biserici zugrăvite în galben.
# Cum aţi rezistat la conducerea  Direcţiei Culturale Argeş fără a fi membru de partid PDL?
Cristian Cocea: Din fericire, nu am avut nici telefoane, nici influenţe politice. Sunt chiar încântat de diplomaţia de care au dat dovadă cei de aici. Însă, trebuie menţionat că a existat un proces la un moment dat, prin care am solicitat Ministerului Culturii – în contextul în care ordinul de destituire din funcţie fusese declarat ilegal de Curtea Constituţională – reîncadrarea mea în funcţie. Aceasta s-a realizat încă de anul trecut. De presiuni politice nu poate fi vorba. Pe de altă parte, în domeniul culturii, ideologia de partid nu prea are ce căuta.
# Mai sunteţi membru de partid?
Cristian Cocea: Nu ascund faptul că sunt un om de dreapta, însă, pe măsură ce îmbătrânesc, trebuie să mărturisesc că devin din ce în ce mai puţin de dreapta şi mă gândesc mai mult că şi stânga are dreptatea ei. Parcă prea mult punem accent pe calcule economice şi scăpăm din vedere viaţa oamenilor. Cred că îmbătrânesc şi, din acest motiv, mă gândesc mai mult la faptul că viaţa trebuie trăită dincolo de statistici, de indicatori, de inflaţie şi de deficit economic. Sunt un om de dreapta, dar mai moderat decât eram înainte.
# Ce evenimente culturale aţi mai organizat?
Cristian Cocea: Direcţia de Cultură a făcut descentralizare încă din 2007, predând operatorilor culturali dreptul de a organiza evenimente. Adică, centrele culturale, opera, teatrele, toate aceste instituţii finanţate din bugetul local, au dreptul de a organiza pe cont propriu evenimente culturale. Direcţiile de Cultură nu mai au această calitate. Nici măcar nu putem să avizăm, să controlăm ceea ce fac ei. Ne-a mai rămas în lege doar o evaluare metodologică şi cu direcţiile de acţiune legate de controlul pe zona de protecţie a monumentelor istorice şi de controlul pe ideea de patrimoniu mobil şi imaterial. De asemenea, mai organizăm din când în când anumite evenimente. O dată, de două ori pe an, acordăm Premiile de Excelenţă ale Culturii Argeşene, în general primăvara, în colaborare cu organizaţiile profesionale, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Scriitorilor, cu Catedra de Muzică a Universităţii din Piteşti, şi cel mult mai organizăm cursuri de calificare profesională pentru personalul din zona culturii: cursuri de muzeografi, de bibliotecari, şi asta în funcţie de bugetul pe care-l avem la dispoziţie.
# Ce modificări legislative au mai apărut pe linie ministerială?
Cristian Cocea: Pachetul legislativ care guvernează activitatea Ministerului Culturii este destul de amplu şi destul de consistent aşa încât nu s-au mai produs modificări notabile în domeniu. În urmă cu câteva săptămâni, s-au demarat procedurile de realizare a tipizatelor necesare activităţii de constatare a unor infracţiuni şi de amendare a acelor persoane care sunt în culpă. S-au tipărit carnetele pentru procesele verbale, acestea fiind împărţite Direcţiilor, aşa încât din toamnă-iarnă ieşim la vânătoare. Este o chestie bună, pentru că până acum, controalele erau făcute de instituţiile conexe, ca de pildă, Institutul de Protecţie în Construcţii, care puteau aplica amenzi. Acum putem şi noi.
# Ce monumente istorice sunt trecute pe lista de restaurare în 2011?
Cristian Cocea: În Programul Naţional de Restaurare avem următoarele monumente: la Rucăr, Biserica Sf. Gheorghe şi Dimitrie (monument de clasă A); Schitul Robaia; Palatul Culturii de la Câmpulung; Biserica Episcopală a Mânăstirii Argeşului; Cetatea Poenari; Schitul Brădetu din Brăduleţ.
Interviu realizat de Sabina DIACENCO