Reperele săptămânii 13-19 iulie în județul Argeș

Luni, 13 Iulie 2020 13:52

14 iulie - se năștea, la București, viitorul avocat Eugen V. CHELARU, decan al Facultății de Drept din Pitești

Eugen V. CHELARU (n. Bucureşti, 14 iulie 1955). Magistrat, avocat, profesor universitar.
Stabilit la Piteşti din 1979. Liceul Teoretic, Corabia, Olt (1974). Facultatea de Drept, Bucureşti (1979). Doctorat, ştiinţe juridice, Bucureşti (1999). Stagii în state ale Uniunii Europene. Magistrat: instutuţii specializate din judeţul Argeş (1979 –1990); şef, Direcţia Juridică a Guvernului României, Bucureşti (1990 – 1991); preşedinte, Tribunalul Argeş (1991 – 1994). Avocat, Baroul Argeş (1994 ~). Activitate didactică, Universitatea din Piteşti (1995 ~), decan, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Piteşti (2008 ~).

Volume importante:
Circulaţia juridică a terenurilor (1999);
Drept civil. Parte generală (2003);
Drept civil. Persoanele (2003);
Administrarea domeniului public şi a domeniului privat (2005);
Drept civil. Drepturile reale principale (2006).
Studii şi articole publicate în reviste de specialitate. Membru, importante asociaţii profesionale naţionale şi internaţionale. Contribuţii la dezvoltarea specializărilor juridice, Universitatea din Piteşti (sursa: Enciclopedia Argeșului și Muscelului, ed. virtuală).

*** *** ***

La Mulți Ani directorului Bibliotecii Județene, Octavian Sachelarie!

Octavian Sachelarie (n. Topoloveni, Argeş, 14 iulie 1954).
Sociolog, manager, om de cultură. Liceul Teoretic, Topoloveni (1973), Universitatea din Bucureşti (1978). Stagiu în Italia (1992). Doctorat, sociologie, Bucureşti (2003). Activitate permanentă, Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş: prelucrare carte (1979-1998); director adjunct (1998-2005); director (2005~). Preocupări didactice, Universitatea din Piteşti, Argeş (1998~). Volume importante: De la mentalitatea bibliofagă la Evenimentul Zilei (2002); Probleme de sociologia educaţiei (2002, în colaborare); Introducere în managementul de bibliotecă (2003, în colaborare); Sociologia comunicării (2006, în colaborare); Triunghiul cunoaşterii. Carte, lectură, bibliotecă (2011). Numeroase studii, articole, emisiuni media, reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse teme. Colegii redacţionale, revistele: Cultura, Paideia, Biblioteca, Philosophia militans, Bibliosphere. Contribuţii la: redefinirea caracterului enciclopedic al instituţiei; orientarea programelor educaţionale spre cerinţele Uniunii Europene; informatizarea serviciilor pentru cititori; promovarea imaginii valorilor din Argeş-Muscel.
(sursa: Enciclopedia Argeșului și Muscelului, ed. virtuală)

*** *** ***

Gheorghe Iliescu-Călinești

Gheorghe Iliescu-Călinești (n. 14 iulie 1932, Călinești, județul Argeș - d. 12 martie 2002) a fost un sculptor român, reprezentant al sculpturii avangardiste.
Tatăl său era cioplitor în lemn (ajuns renumit pentru că sculpta cu mult har catapetesme de biserici), astfel că Gheorghe Iliescu a învățat încă din copilărie tainele acestui meșteșug. După ce a absolvit școala primară din comuna natală și Liceul N. Bălcescu din Pitești, a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din București, secția Sculptură, la clasa profesorului Corneliu Medrea, pe care a absolvit-o în promoția 1959.
Prima expoziție personală a artistului, care l-a și consacrat, a avut loc în anul 1966, la Sala Dalles din București, unde i s-a acordat premiul cel mare al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Printre cele mai importante lucrări ale artistului sunt:  • Legenda Dochiei (sculptură în piatră, expusă în Parcul Herăstrău), • Evoluție (sculptură în piatră, expusă la Caracal), • Crucifix (sculptură în lemn, expusă la Krapina, Serbia), • Fereastra (sculptură în lemn, expusă la Oronsko, Polonia), • Familia II (sculptură în lemn, expusă la Palm Beach, Florida), • Captarea razelor (sculptură în piatră, expusă la Arad), • Sfinx (sculptură în piatră, 1985, expusă la Tabăra de sculptură Măgura), • Oameni ai pământului (șase piese sculptate în piatră, Pitești),• Iancu de Hunedoara (sculptură în bronz, expusă la Hunedoara).
O parte dintre lucrările sale se găsesc în muzee și colecții particulare din București, Galați, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Ploiești, Târgu Jiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Sibiu, Pitești, Topoloveni, dar și în străinătate, la Paris, Palm Beach, Madrid, Roma, Zurich, Moscova, Bruxelles, Viena și Geneva.
Opera sa a fost încununată cu numeroase premii, între care:  • Diploma de onoare a Quadrienalei de Artă Decorativă de la Erfurt-Germania • Premiul Academiei Române pe anul 1993. • Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor
Galeria de Artă din Pitești are o secție de sculptură centrată pe lucrări donate de Gheorghe Iliescu-Călinești. Restul lucrărilor au fost achiziționate în anii 70-80 ai secolului trecut prin programul sistematic al direcției muzeale a R.S.R.
(sursa: Wikipedia)

*** *** ***

CONSTANTIN N. ZĂRNESCU

(Pitești, Argeș, 14 iulie 1931 – Pitești, Argeș, 16 decembrie 2003)
Actor, teatru, film, radio, televiziune, manager, om de cultură, literat, regizor, memorialist.

MIRAJUL SCENEI DEVINE PROFESIE TUTELARĂ

După cum spunea Constantin ZĂRNESCU, mirajul scenei l-a atras încă de pe vremea prezentării serbărilor şcolare, la clasele mici, sau mari! Locuind aproape de sala Teatrului Comunal, funcţională din 1914, vizionase, în copilărie şi adolescenţă, multe spectacole, organizate prin strădania trupelor locale, sau venite în turneu. Devenit student al Institutului Ion Luca Caragiale Bucureşti, Constantin ZĂRNESCU a cochetat cu Teatrul Naţional, din Capitală, iar la finalizarea studiilor superioare (1 august 1954), se reîntoarce, la Piteşti, ca actor profesionist.

ROLURI ANTOLOGICE

La 11 noiembrie 1954, interpreta unul dintre rolurile invocate ca reuşită de excepţie, Horaţiu, piesa Şcoala femeilor, de autorul francez, Molière (1622-1673), regizor, Constantin Dinischiotu (1927-2008).  Un alt rol memorabil rămâne Crai Stejerel, reperul basmului Harap Alb, dramatizare, George Vasilescu, după Ion Creangă, licitat de spectatori prin calificativul Făt Frumos (stagiunea 1956-1957), Constantin ZĂRNESCU lăsând impresii excepţionale inclusiv pe durata turneului bucureştean. Registre diferite a presupus rolul Mişu Felecan, din cunoscuta montare scenică, Nota zero la purtare, scrisă de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava, premieră, 8 martie 1958, ori cel ce reînvia nimbul lui Mircea Basarab, din drama istorică, Vlaicu Vodă, premieră, 30 mai 1958.
Reverberează, după atâtea decenii, printre spectatorii din Piteşti, admiratori ai actorului Constantin ZĂRNESCU, dar şi în paginile criticilor vremii, amintirile privind contribuţia sa la succesul piesei clasice, Nunta lui Krecinski, autor, Suhovo Kobilin, afişul grafiindu-l pe primul loc (21 ianuarie 1959), apoi, peste un an (16 ianuarie 1960), întruchipa personajul Ferdinand, din creaţia celebră, Intrigă şi iubire, de Friedrich Schiller (1759-1805). Uneori, dialogurile s-au repetat familial, aşa cum a fost intriga din Hangiţa, piesa italianului Carlo Goldoni (1707-1793), rolul principal, Miranolina, fiind tranşat, cu mare succes, de actriţa Ileana Zărnescu, repartizată la teatrul nostru (1 noiembrie 1961), iar actorul Constantin ZĂRNESCU debita şarjele Cavalerului di Ripafratta (stagiunea 1963-1964), regizor, Jean Stopler.
Când a sărbătorit deceniul oficierii profesioniste pe această scenă (1954-1964), reliefa talentul autentic, dar şi premisele perfecţionării, şlefuind personajul Cristofor Bellea, din Fii ciminte, Cristofor!, consolidând, astfel, gruparea elitelor, interogatorii sensului comediilor lui Aurel Baranga. Urmează… piesa Mitică Popescu (stagiunea 1965-1966), Sfântu' Mitică Blajinul,  Topaze.

DIRECTOR FERVENT AL TEATRULUI DIN PITEŞTI

Succesele dobândite la conducerea Secţiei Estradă, dar şi alte calităţi, au favorizat opţiunea decidenţilor privind numirea actorului Constantin ZĂRNESCU, spre finalul anului 1976, ca director al Teatrului din Piteşti, responsabilitate prelungită până în 1988. Continua mandatul precedent (1974-1976) al regizorului Mihai Radoslavescu (1929-2008), citat mai sus, şi va pregăti pe cel exercitat (1988-1997) de un alt actor cunoscut, Sorin Zavulovici (1946-1997).

IN HONOREM

La 16 decembrie 2003, Constantin ZĂRNESCU pleca, din Piteşti, spre Lumea Veşniciei! În foaierul teatrului, unde era aşezat pe catafalc, au răsunat, atunci, ultimele aplauze, bilanţând calităţile sale deosebite, proprii oamenilor dedicaţi idealurilor constructive. Relaţiile familiilor noastre au fost statornice, bazate pe respect intelectual şi principii asortate timpurilor trăite. De altfel, în cartea Aduceri aminte, I (2002), editată postum, profesoara Livia Popa (1936-2001) face referiri la sinceritatea comuniunii sufleteşti cu actriţa Ileana Zărnescu, de la premierele căreia nu lipsea niciodată! Frecventă este consemnarea actorului Constantin ZĂRNESCU în volumele iniţiate şi coordonate de semnatarul acestor paragrafe: Piteşti. Memento (1983, 2008); Piteşti. Ghid de oraş (1985); Piteşti. Pagini de istorie (1986); Istoria municipiului Piteşti (1988); Studii istorice (2000); Piteşti. Tradiţie şi contemporaneitate (2008); Memorialul de Război Mateiaş (2009); Interviuri nonconformiste de pe patru continente (2012).
Renumele se pronunţă, aşadar, elogios! Există, în atare sens, trei gesturi oficiale, care îi perpetuează memoria: Secţia Estradă Constantin Zărnescu, de la Teatrul Alexandru Davila Piteşti, eponimie acordată în 2005, director, Sebastian Tudor; strada municipală Constantin Zărnescu, existentă din 2010, primar, Tudor Pendiuc; medalionul Constantin Zărnescu, text prezentat în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, IV (2014), purtând girul actorului Petre Dumitrescu (P.A.D.), aflat pe aceeaşi scenă cu personalitatea evocată din 1966.
(sursa: Pitești. Portrete postume pentru prieteni, Petre Popa, Ed. Paralela 45, 2018)

*** *** ***

6 ani de la trecerea în neființă a celebrului dirijor, preotul Ion Ionescu

Ion C. IONESCU (Dobrești, Argeș, 6 aprilie 1922 – Topoloveni, Argeș, 17 iulie 2004).
Dirijor, om de cultură, preot. Seminarul Teologic Central, Bucuresti (1942). Facultatea de Teologie, Cernăuți (1947). Preot: Chișinău (1943-1944), Topoloveni, Călinești, Muscel (1946-1956), Topoloveni, Argeș (1956-2001). Metodist, Casa de Cultură, Topoloveni (1956-1959). Dirijor: Corul Mixt Topoloveni (1947-2004), formații corale din Dobrești, Beleți-Negrești, Priboieni, Călinești, Țigănești, Leordeni, Ștefănești, Petrești și Găești, Dâmbovița. Valoroase piese prezentate în premieră absolută, oferite de mari compozitori: Gheorghe Dumitrescu, Ion Dumitrescu, Alexandru Pașcanu, Dumitru Capoianu.
Prelucrări, adaptări, improvizații pentru coruri, grupuri corale și vocale, soliști. Interpret la pian.
Titluri naționale de laureat, turnee artistice externe. Importante inițiative parohiale, Goleștii-Badii, Topoloveni, Dobrești.
(sursa: Enciclopedia Argeșului și Muscelului, ed. virtuală)

*** *** ***

17 iulie - se năștea, la Bârla, viitorul prorector al Universității Pitești, Gheorghe Crivac

CRIVAC, Gheorghe (n. Bârla, Argeş, 17 iulie 1947). Profesor universitar, inginer mecanică.
Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion C. Brătianu, Piteşti (1970), Institutul Politehnic Gheorghe Asachi, Iaşi (1976). Doctorat, ştiinţe tehnice, Universitatea Transilvania, Braşov (1999). Stagii în Franţa. Tehnolog, Întreprinderea de Autoturisme, Dacia, Colibaşi, Piteşti (1976 – 1980). Activitate didactică, Institutul de Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti (1980 ~). cancelar Senat (2000 – 2004), prorector
Volume importante (în colaborare):
Fabricarea şi repararea industrială a autovehiculelor (1985, 1990, 2001);
Recondiţionarea şi economia reparaţiilor de maşini şi utilaje (1994);
Repararea automobilelor (1996);
Conbustibili, lubrifianţi şi materiale speciale pentru automobile (1999).
Studii, referate, reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Contribuţii la evoluţia învăţământului superior din Piteşti.
(sursa: Enciclopedia Argeșului și Muscelului, ed. virtuală)

*** *** ***

18 iulie - se năștea, la Izvoru, fostul președinte al CJ Argeș, Florea Costache

COSTACHE, Florea M. (n. Izvoru, Argeş, 18 iulie 1954 – d. 16 ianuarie 2011). Inginer, energetician, manager, înalt funcţionar de stat. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Naţional Ion C. Brătianu, Piteşti (1973), Institutul Politehnic, Timişoara (1979). Activitate productivă, Fabrica de Ceramică, Jimbolia, Timiş (1979 - 1985), şef laborator, şef secţie, inginer şef, director tehnic, Întrprinderea Electrocentrale, Piteşti, (1985 - 1990). Director, Întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă Argeş (1990 - 1992). Preşedinte (1992 - 1996), vicepreşedinte (1996-2011), Consiliul Judeţean Argeş. Invenţii şi inovaţii, folosirea energiei solare. Studii, analize economice şi tehnice, interviuri pe diverse teme. Coordonator, Programul Judeţean de Investiţii . Distinct: promovarea proiectelor, asigurarea finaţării, urmărirea edificării Muzeului Judeţean Argeş (extindere) şi a Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu, Piteşti.
(sursa: Enciclopedia Argeșului și Muscelului, ed. virtuală)