Patru ani de la trecerea în neființă a lui ALEXANDRU I. MULȚESCU

Luni, 20 Iulie 2020 12:25

# A proiectat  Biblioteca Județeană, Spitalul de Pediatrie și Catedrala din Mioveni # București, 24 octombrie 1942 – Pitești, Argeș, 22 iulie 2016

Cariera diplomatului în Arhitectură, Alexandru Mulțescu, se va defini, convingător și peren, după 1967, la Institutul de Proiectare Pitești, ce ființa din 1957. Atașamentul față de Pitești s-a consolidat, apoi, datorită căsătoriei cu talentata arhitectă Maria Niculescu (1938-2009), colegă de serviciu, fiica unui cunoscut ofițer superior din Câmpulung (Muscel), nașterii celor doi copii, deveniți tot arhitecți, Barbu Andrei (stabilit la București) și Gheorghe Petru (rezident în Marea Britanie), proiectării mai multor edificii reprezentative pentru acest spațiu geografic, exprimării calităților dialogale.

Proiecte finalizate: sediul Institutului de Proiectare/SC Proiect Argeș SA (1977-1978); Spitalul de Pediatrie Pitești (1984); extinderea Muzeului Județean Argeș (2000); Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș (2003); Planetariul și Observatorul Astronomic Pitești (2004). Adăugăm: Spitalul de Pediatrie Marie Sklodowska Curie București; Biblioteca Municipală Râmnicu-Vâlcea; Catedrala Ortodoxă Mioveni (Argeș); cartiere, unități școlare, spații ambientale.
Semnătura lui Alexandru I. Mulțescu a garantat viabilitatea proiectelor elaborate în scopul salvării și reabilitării: complexelor monastice Negru Vodă (Câmpulung), Glavacioc (Ștefan cel Mare), Vieroși (Mioveni), Râncăciov (Călinești); bisericilor ortodoxe Beștelei și Maica Precista (Pitești),  Marina și Sfântul Gheorghe – Olari (Câmpulung), Drujești (Curtea de Argeș); conacelor Bilcești (Valea Mare-Pravăț) și Merișani; stăreției Mănăstirii Cotmeana; culei din Budeasa. Enumerarea poate continua!
Pe marginea acestor demersuri, Alexandru I. Mulțescu a publicat în reviste, culegeri, anuare, singur sau apelând la colaboratori, zeci de articole, studii, comunicări, referate, ceea ce probează calități apropiate istoricilor, criticilor de artă, monografiștilor. Suport bibliografic au devenit paginile intitulate: Monumente de arhitectură civilă medievală din orașul Pitești (1977); Câmpulung-Muscel, repere arhitecturale înscrise în cronica secolului al XIX-lea (1980); Legături între Transilvania și Țara Românească oglindite în arhitectura bisericii Sf. Marina din Câmpulung (1982); Noi date privind câteva monumente de arhitectură din județul Argeș (1984); Castrul roman de la Jidova (1987); Cloașterul  Câmpulungean (2000); Clădiri din incinta Mănăstirii Văleni (2001); Probleme legate de Palatul de la Curtea Domnească din Argeș (2001).
Apogeul insistențelor privind cunoașterea vestigiilor medievale s-a regăsit în exercitarea funcției de conservator, apoi director al Direcției Argeș pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național (1998-2006). Responsabilitățile i-au favorizat editarea caietelor Fragmente argeșene, corpus menit să livreze numeroase detalii asupra tradițiilor, prezentului și așteptărilor sistemului monumentelor din această parte a Uniunii Europene.
Arhitecții Alexandru I. Mulțescu și Maria Mulțescu se odihnesc, acum, în Cimitirul Sfântul Gheorghe Pitești!
(Fragmente din Pitești. Portrete postume pentru prieteni, Petre Popa, Ed. Paralela 45, Pitești)