Dr. Mihai Dinu: „Medicii de la Spitalul Județean de Urgență Pitești mi-au pus bisturiul în mână”

Luni, 19 Aprilie 2021 18:50

# „Dr. Gabriel Copciag este mentorul meu”, mai spune tânărul medic
Spitalul Județean de Urgență Pitești continuă prezentarea tinerilor  medici care au ales să profeseze la această unitate medicală. De această dată este vorba despre dr. ortoped Mihai Dinu.  Născut la Caracal, acesta a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Craiova. Prima parte a rezidențiatului a parcurs-o la Spitalul Clinic Județean de Urgența Craiova, iar cea de-a doua la Spitalul Județean din Pitești. Din luna februarie a.c., lucrează alături de cei care i-au pus, pentru prima oară, bisturiul în mână și pe care îi consideră mentori.

“E un privilegiu să fac parte dintr-o echipă atât de bine închegată. Am cunoscut personalul de aici în ultimul an de pregătire. Rezidențiatul l-am început sub îndrumarea prof. univ. dr. Grecu Dan și a asist. univ. dr. Diță Răzvan, dar medicii de la SJUP mi-au pus bisturiul în mână. Am fost foarte norocos să prind acea lege în baza căreia aveam șansa să optez pentru a face pregătire și în alte spitale din România. În multe orașe din țară, nu aveam mari oportunități pe plan social, dar nici profesional, de aceea am ales Piteștiul, cum am făcut-o și după ce m-am specializat. Multă vreme părea doar un vis să lucrez alături de acești profesioniști. Din fericire, am optat pentru un post aici. Am trecut cu bine de examen, iar acum am ocazia să fiu în sala de operații, alături de unul dintre cei mai apreciați ortopezi, de dr. Gabriel Copciag. E mentorul meu, nu doar un șef și un OM extraordinar“, povestește dr. Dinu.

„În Ortopedie lucrurile se întâmplă de pe o zi pe alta”

Să îi îndepărtezi durerea și să îi redai mobilitatea pacientului îți aduce o satisfacție enormă, susține medicul în vârstă de doar 31 de ani. “Fracturi de humerus, de gambă, de gleznă, de femur, de antebraț sunt doar câteva din problemele în rezolvarea cărora am intervenit. Sunt mândru că, pe lângă aceste intervenții, am fost în sala de operație, alături de doctorul Copciag, în cazuri complexe. Toate au fost reușite. Nu am cuvinte să descriu bucuria pe care o am când văd că toate oasele sunt amplasate la locul lor, când, a treia sau a patra zi de la operație, pacientul merge. E adus pe targă și pleacă pe propriile picioare. Din acest punct de vedere, Ortopedia îți dă o satisfacție enormă, imediată. Nu e ca în cazul altor specializări, unde evoluția și rezultatele se văd la o lună - două, o jumătate de an sau, în unele cazuri, după o și mai lungă perioadă de timp. În Ortopedie lucrurile se întâmplă de pe o zi pe alta. E ca un joc lego, de care am fost, de când mă știu, îndrăgostit. Dintr-un pumn de cuburi contruiam o casă, un robot...orice visam, atunci când eram mic. Acum, reconstruiesc oase, care au fost sparte în “n” bucăți. E de nedescris satisfacția acestui lucru, e o continuare a ce iubeam cel mai mult în copilărie”, mai povestește medicul.

„La 5 ani, eram medic ortoped, la prima mea gardă

Avea doar câțiva ani, când, văzându-și tatăl suferind, i-a încolțit ideea de a salva vieți.
“Tatăl meu a făcut Școala Militară la Pitești. A participat la Revoluție, unde a fost rănit. Astfel, din dorința de a mă plimba cu trenul, ajungeam mai mereu cu el la București, la spital, pentru a fi îngrijit. O perioadă lungă am stat printre medici. Deși nu înțelegeam mare lucru, le analizam comportamentul. Așa se face că, la scurt timp, petrecând un Revelion la țară, la bunici, toată noaptea am chemat-o pe bunica să vină cu o păpușă la control. La 5 ani, intrasem în rol. Eram medic ortoped, la prima mea gardă. Îmi amintesc perfect că o intrebam continuu ce a pățit fetița, iar bunica îmi răspundea că s-a dat pe gheață, a căzut și și-a rupt piciorul. Ce părea pe atunci doar un joc, a devenit realitate. Nu a fost ușor, dar fiecare pacient vindecat mă face să înțeleg că orice sacrificiu a meritat”, a mai adăugat dr. Dinu.