Zeci de avocați au protestat în fața Tribunalului Argeș

Marţi, 20 Aprilie 2021 13:56

# Decanul Luminița Ioana: „Apărarea are nevoie de apărare!” # Baroul Argeș: „O serie de aspecte obișnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracțiuni…”

Săptămâna trecută a avut loc o acțiune de protest a avocaților din Braroul Argeș, protest ce s-a desfășurat în fața Tribunalului. Zeci de avocați au ținut să fie prezenți, însă forma de protest a acestora a fost una plină de decență, elegantă chiar.
Acțiunea a avut scopul de a atrage atenția sistemului judiciar și a opiniei publice cu privire la  calificarea ca infracțiuni a demersurilor făcute de avocați în consilierea și reprezentarea clienților lor.

În Dosarul ”Ferma Băneasa”, un avocat a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru că și-a exercitat profesia și și-a  consiliat clientul. În opinia protestatarilor, acest caz constituie un precedent periculos atât pentru profesie în general, cât și pentru  cetățeni si viitorul statului de drept în România.
Av. Luminița Ioana, decanul Baroului Argeș: Noi trebuie să apărăm statul de drept! Un avocat nu trebuie identificat cu interesele clientului, așa cum s-a întâmplat în cazul colegului nostru condamnat. Nu vom putea accepta niciodată ca avocatul că răspundă penal pentru lucruri de care nu este răspunzător. Colegi din toată țara au primit condamnări în baza unor interceptări, în baza unor probe îndoielnice. În acest moment, apărarea are nevoie de apărare!

Baroul Argeș: „O serie de aspecte obișnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracțiuni…”

Ulterior, reprezentanții Baroului Argeș au depus, la Curtea de Apel Pitești, un Memorandum în care și-au detaliat nemulțumirile. Mai jos găsiți fragmente din documentul menționat:

”Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Argeș solicită respectarea standardelor recunoscute național si internațional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.
Pozitia noastră este determinată  de unele teze desprinse din considerentele deciziei în dosarul ,Ferma Băneasa” și care, dacă  ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și a statului de drept.
Principalele aspecte care au dus la o justificată nemulțumire și au indus temeri grave în rândurile avocaților, constau în: identificarea acestora cu clienții lor; atragerea răspunderii penale pentru susținerea de către avocat a unor teze juridice opreciate de acuzare ca fiind incorecte; audierea avocaților în dosarele clienților și folosirea acestor declarații de martor ca probe în dosar; audierea judecătorilor în calitate de martori în legătură cu propriile hotărâri, ignorarea autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, cu consecința creării unei stări de insecuritate gravă  cu privire la utilizarea în raporturile juridice o respectivelor hotărâri. Astfel, activitati de consiliere si reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau încheiere a contractelor, notificări, reprezentarea în fața autorităților, întâlniri cu clienții, participare la consilii de administratie sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infracțional organizat sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu, Or, întotdeauna a fost clar că acestea nu intră în sfera penală prin ele însele și nici prin simpla asociere prezumtivă cu scopurile urmărite de client, ci constituie doar acte de exercițiu normal al profesiei de avocat.
…
Nu în ultimul rând, garantarea siguranței avocaților, împreună cu ceilalți participanți la procedurile judiciare (inclusiv judecători, anchetatori și procurori}), în exercitarea activităților lor profesionale sunt chestiuni clasice, recunoscute dintotdeauna în cadrul sistemului judiciar, de către toti participanții.
Prin urmare, o serie de aspecte obișnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracțiuni. De asemenea, aspecte de deontologie profesională au fost transferate ăn spațiul răspunderii penale. Acestea reclamă urgența clarificării unor probleme din justiție în care principalul perdant este cetățeanul și dreptul său la aparare,
Demersul nostru instituțional nu se îndreaptă împotriva justiției, a instituțiilor autorității judecătorești în plan local sau național, ci are ca scop atenționarea asupra faptului că generalizarea unor viziuni care tind să destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justiție tind să pună în pericol nu numai profesia de avocat, dar și alte profesii juridice iar în cele din urmdă chiar sisterul judiciar.
În concluzie, demersul de față are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional pentru conștientizarea tuturor factorilor implicați cu privire la urmările pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor și a rolului avocatului, prin identificarea acestuia cu clientul său, prin impunerea avocatulul unor sarcini care nu sunt specifice menirii sale, incălcării secretului profesional precum și repercusiunile nesocotirii autorității de lucru judecat.
Consecinfele se răsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de Justiție și mai ales asupra cetățeanului, care este privat de dreptul la apărare și de dreptul la un proces echitabil.
Baroul Argeș”