59 de ani de la decizia demolării Bisericii Sf. ”Nicolae” din centrul Piteștiului

Luni, 26 Aprilie 2021 22:46

# Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri, preşedintele Gh. Maurer a semnat pentru scoaterea de pe lista monumentelor istorice
Biserica Sf. Nicolae (cu ceas), amplasată în centrul orașului (acum, Strada Victoriei), a căzut pradă, acum 59 de ani, dorințelor de sistematizare a urbei.
Biserica a fost construită de mahalagiii piteşteni în anul 1812, pe locul unei vechi biserici datând din secolul al XVIII-lea, care s-a dărâmat în urma cutremurului din anul 1802.

A fost afectată de incendiului din 1848 care a mistuit o parte din clădirile oraşului, mai apoi rezidită a treiaoară de enoriaşi în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza când a fost mărită, cu două turle înalte, care se vedeau din depărtare, fiind resfinţită de protopopul judeţului Argeş, N.Constantinescu, la 30 noiembrie 1867. Biserica a avut o suprafaţă clădită de 252 mp şi un teren, curte şi grădină, de 476 mp.
Din anul 1893, când prin lege se introduce o nouă organizare bisericească, biserica Sf. Nicolae devine filială (subordonată) a parohiei Sf. Gheorghe din Piteşti.
Preotul Angelescu se plângea primarului oraşului că biserica Sf. Nicolae, fostă catedrală aoraşului, se găsea „cea mai urgisită între bisericile din Piteşti în ce priveşte mijloacele de întreţinerecum şi în ce priveşte numărul enoriaşilor având cea mai mică enorie între celelalte, adică cu 58enoriaşi şi parte dintre dânşii figurând numai pe listă, fără a fi enoriaşi de fapt” şi că „biserica nu amai fost reparată de mai mult de un sfert de veac, acoperişul s-a perforat mai peste tot şi apa din ploaie a pătruns prin zidul boltei şi astăzi până  în biserică, cauzând  deocamdată  slăbirea  zidului boltei, deteriorarea picturii şi în curând căderea tencuielii de pe boltă”.
De asemenea, împrejmuirea bisericii era în ruină după cum îi scria Gr. Chiriţescu şi alţi 48 de enoriaşi primarului oraşului astfel:„Ştiţi că împrejmuirea Bisericii Sf. Nicolae care este în centrul oraşului este într-o stare de ruinăastfel că dă un aspect foarte urât şi orice străin vizitator îşi poate face o idee neplăcută de oraşul nostru”.
Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri, cu nr. 387 din 23 aprilie 1962, preşedintele Gh. Maurer, a semnat pentru scoaterea bisericii de pe lista monumentelor istorice, iar Departamentul Cultelor de pe lângăConsiliul de Miniştri a avizat favorabil demolarea ei.  Nu a existat nici o împotrivire vizibilă faţă de această măsură având în vedere că ultimul preotul paroh, Florian Sămărescu, era condamnat laînchisoare încă din anul 1959 ca „duşman al poporului”. ”Biserica cu ceas” este, în cele din urmă, demolată, la 12 iulie 1962.
Din această biserică s-au mai păstrate doar câteva urme materiale care au ajuns în posesia Muzeului Judeţean Argeş (ceasul din turlă şi pisania spartă), la biserica din satul Enculeşti -  Valea Mare (policandrul dăruit de regele Carol I şi un clopot), la biserica Sf. Treime d in Piteşti (sfeşnicele împărăteşti) şi la biserica din satulPodu Broşteni - Costeşti (al doilea clopot).
Pe locul altarului Bisericii cu ceas din Piteşti a fost expusă o replică în miniatură a lăcaşului de cult, în anul 2008.
Sursa: Aurel Radu, ”Contribuţii documentare referitoare la istoricul Bisericii Sf. Nicolae din Piteşti”