CLIPA DE LITERATURĂ

Luiza şi bărbaţii din palincă

Trei bărbaţi în autocarul care goneşte prin toate hârtoapele şi ne dă cu capul de toţi pereţii. Şi între noi Luiza, care surâde timid în spatele ochelarilor ei fumurii. Ea are cerceii sferici şi sânii mici. Între noi Luiza, ca dovadă că suntem chiar în Paradis.

Aflu că îşi pregăteşte doctoratul cu principiul terţului inclus. Eu încerc să intru în zâmbetul ei şi îi depăn povestea dimineţilor mele cu Noica. Ba chiar îi spun ceva despre contradicţia unilaterală, dar între noi se strecoară sticla cu palincă a lui Petru, care ne arde gura şi dă de pământ cu terţul inclus şi contradicţia unilaterală!

 

Sticla se plimbă între noi până la ultima picătură. Luiza are pantaloni violet strânşi pe picior. Ea are cerceii sferici şi sânii mici. Mâinile ei sunt subţiri. Luiza este palinca pe care o  plimbăm între noi şi care ne arde gura! Şi care dă de pământ cu terţul inclus şi contradicţia unilaterală! Ea este palinca pe care o plimbăm între noi până la ultima picătură. Luiza, până la ultima picătură.

 

Trei bărbaţi în autocarul care goneşte prin toate hârtoapele şi ne dă cu capul de toţi pereţii. Şi între noi Luiza, ca dovadă că nu suntem singuri în Paradis.

Autocarul opreşte în tabără şi ne aruncă în camere. Eu dorm singur într-o încăpere cu cinci paturi. Luiza are colanţi violet. Strânşi violet pe picior. Degetele ei sunt lungi. Sânii mici. Două vrăbii singure. Prea singure. Nici nu mai ştiu când am scris poemul „Luiza sau Mic tratat de lolitologie aplicată”.

Luiza sau Mic tratat de lolitologie aplicată

Tu înfrunţi cu succes ziua mohorâtă de toamnă.
Decolteul bluzei afişat discret în seara banchetului
avea să fie un semn pentru soarele neaşteptat de a doua zi,
care ne-a izbit drept în tâmple.

Ştiu că pieptul tău ar fi putut aprinde focul de tabără;
sau flacăra din cearşafurile aşteptării.
Ştiu că pentru tine singurătatea are două tăişuri.
Ah, cine va fi norocosul atingerii nocturne,
cine se va pierde în locul umed şi cald?

Ştiu că războiul aşteaptă în colanţii tăi violet.
Şi că victoria va aparţine în mod definitiv şi irevocabil picioarelor de catifea şi sânilor treziţi
ca două vrăbii războinice în palmele mele,
Luiza, nici prin minte nu mi-a trecut
că bătaia mea de inimă va ajunge la tine în piept
şi că te va pune pe jar.
Nici prin minte nu mi-a trecut că voi ajunge să cerşesc o gură de aer din palmele tale.

Ştiu că pieptul tău a aprins focul de tabără
şi flacăra din cearşafurile aşteptării, Luiza,
de azi singurătatea are două tăişuri…
VIRGIL DIACONU

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea