La o cafea – politică – alături de Ştefan Ciocănel

Titulaturile  care pot fi puse în dreptul numelui de mai sus ocupă ceva rânduri. Iată numai câteva, dintre cele mai importante: Preşedinte - Director General al Casei de Asigurări de Sănătate; consilier local PDL; om politic influent; om de afaceri de succes – şi lista ar putea continua. L-am „prins” pe Ştefan Ciocănel la ora 8 dimineaţa, pe drumul dintre o televiziune unde a fost invitat şi biroul de la C.A.S. Şi, preţ de o cafea (politică), iată ce am mai aflat.

R.: Ce se mai întâmplă în Consiliul Local Piteşti?
- În Consiliul Local s-a cristalizat coaliţia P.S.D.-P.N.L. Noi am rămas singurii apărători ai drepturilor cetăţeneşti. Punctual, mai suntem sprijiniţi de consilierul local PNL Radu Perianu care, fiind avocat, percepe la valoarea reală greutăţile cetăţenilor.
R.: Vicele Ionică îşi struneşte bine echipa de consilieri P.S.D.?
- Consilierii P.S.D. sunt foarte disciplinaţi, nu au voie să vorbească decât ca să ne înfiereze pe noi, cei care ne permitem să avem puncte de vedere diferite faţă de  primarul Tudor Pendiuc. Este singura lor opinie.
R.: Care este părerea Dvs. despre actuala decizie de trecere a spitalelor în subordinea Consiliilor Judeţene? În ce fel este implicată Casa de Asigurări de Sănătate?
- Eu cred că la aceste negocieri, vis-a-vis de Consiliile de Administraţie si pentru buna funcţionare a sistemului, ar fi trebuit invitată la discuţii şi Casa. Se pare că bugetul Consiliului Judeţean va fi acoperitor pentru nevoile spitalelor care, oricum, din punctul meu de vedere au nevoie de o restructurare urgentă. Actuala reducere de paturi este doar un pansament efemer.
R.: Cum comentaţi decizia de mutare a Spitalului TBC la Judeţean?
- Mutarea TBC-ului la Spitalul Judeţean a fost făcută împotriva intereselor piteştenilor. Streinu Cercel ne-a pus pumnul în gură cu nişte reglementări care, de fapt, sunt recomandări al O.M.S. – că am avea, chipurile, nevoie de secţie de TBC în Piteşti.
R.: Existau variante mai bune?
- Varianta cea mai bună era desfiinţarea, întrucât pentru funcţionarea unei secţii de TBC trebuiau îndeplinite multe criterii, printre care şi cel al spaţiului verde. Trebuiau asiguraţi 50 m.p. de spaţiu verde pentru fiecare pat. Noi mai aveam încă trei spitale de TBC în Argeş, spitale arhisuficiente. Ministrul a hotărât însă înfiinţarea secţiei în Piteşti. Şi, deşi a promis că până pe data de 15 mai va veni Ordinul de desfiinţare, concomitent cu Ordinul de înfiinţare a secţiei TBC din Spitalul Judeţean, ne aflăm la 1 iulie şi acesta încă nu a venit.
R.: O.K. Să revenim la politică. Senatorul Andrei se ţine de… C.O.D.A.?
- Senatorul Mircea Andrei este prezent nu numai la şedinţele CODA, cred că este prezent cel puţin cinci zile pe săptămână în Piteşti, în Argeş. E clar că vrea să se implice în buna organizare a partidului. Din păcate nu lasă să se întrevadă finalitatea. Mulţi membri sunt, la ora actuală, în incertitudine. Din motiv că nu îi cunosc proiectul şi nu ştiu cum să acţioneze. 
R.: Se vorbeşte că Mircea Andrei este un al doilea Nicolescu, însă ceva mai diabolic. Aşa este?
- Este avocat, a fost procuror şi este un foarte bun negociator. Este un mare talent, este foarte bun în domeniu. Sunt şi multe alte caracteristici care îl diferenţiază de Constantin Nicolescu. Stilul dictatorial al preşedintelui C.J. nu-i seamănă, cel puţin până acum, cu faţa pe care ne-a arătat-o preşedintele Andrei.
R.: Vă convine actualul preşedinte de la judeţ al partidului?
- La ora actuală eu – şi alături de mine toţi oamenii serioşi pe care am reuşit să îi strâng în jur îi  suntem alături şi îl susţinem pe senatorul Mircea Andrei. Problema este că nu avem încă un proiect şi o ţintă clară, către care să ne îndreptăm cu toţii, cu paşi mai mici sau mai mari. Preşedintele se bucură de susţinerea întregii foste echipe de conducere a partidului  la nivelul  judeţului Argeş.
R.: Cum arată o zi din viaţa lui Ştefan Ciocănel?
- Dimineaţa ajung la CAS în jurul orei 8.30. Rezolvarea problemelor de la Casă durează până după-amiaza. După terminarea programului trec o oră pe la partid. Apoi, în general, trec o oră-două pe la fosta firmă, acolo unde locuiesc părinţii mei, să văd ce mai fac. Din păcate, abia seara ajung în sânul familiei. Este poate cel mai mare neajuns. Nu am ştiut că, intrând în politică, ajungi să consumi foarte mult timp. Sunt un om care încearcă să le facă pe toate, inclusiv să dau sfaturi prietenilor, pentru că îmi place să am grijă şi de aceştia. Apoi apelez la înţelegerea familiei.
R.: În aceste condiţii, când mai citiţi proiectele de Hotărâre ale Consiliului Local Piteşti?
- De obicei aceste proiecte ne sunt puse la dispoziţie în seara zilei de dinaintea şedinţei de Consiliu. De multe ori nu au fost gata nici măcar cu o zi înainte, fiindu-ne prezentate chiar în comisie sau, de multe ori, chiar în şedinţă. Nu este normal şi nici legal. Ele trebuie afişate pe site-ul Primăriei cu 5 zile înainte, trebuie studiate, eventual discutate la partid, documentate şi abia apoi să mergem şi să votăm, în cunoştinţă de cauză, în Consiliul Local. Sunt Hotărâri care, sincer, ne scapă, pentru că primarul ştie să le îmbălsămeze destul de frumos. Asta pentru a ascunde intenţiile din spatele unei hotărâri.
R.: Ultima încălcare a legii?
- Acum câteva zile, la întoarcerea din concediu, în Bulgaria. La ieşirea din autostradă, într-o curbă, mă aştepta un echipaj de poliţie dotat cu radar. Procedura este simplă: talonul, eventual şi amenda în talon, după care…drum liber.
R.: Cum vi se pare că se comportă oamenii, mai ales după ultimele evenimente?
- Din păcate, se pare că în democraţia noastră conştiinţa populaţiei a fost amorţită. Cetăţeanul nu calculează decât că i se cuvin multe de la stat şi cere. Oamenii  nu calculează că ei au primit deja, însă, destul de multe de la stat. Au primit alocaţii cât au fost mici, apoi acoperirea cheltuielilor de sănătate, şcolarizare etc. În general, strigă mai tare oamenii care nu au oferit nimic sau foarte puţin statului. Nu putem striga şi bate cu pumnul în masă fără să oferim nimic aşteptând numai de la alţii. Mulţi oameni nu au reuşit să îşi facă niciodată un buget. Nu este normal să te gândeşti numai la ajutoare. Încă din 1990, de când soseau celebrele ajutoare din străinătate, numeroşi dintre semenii noştri se gândesc numai la ajutoare. Primul ajutor însă trebuie să ţi-l oferi singur. Trebuie lucrat puţin asupra mentalităţii cetăţeanului. Acesta trebuie învăţat să nu îi mai lase pe alţii să gândească pentru el. La ora actuală, categoria socială cea mai defavorizată o reprezintă, probabil, tinerele familii cu copii. Consider că lor trebuie să le acordăm o atenţie sporită. Spiridon VOINESCU

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea