COTIDIENELE NAȚIONALE DESPRE POLITICIENII DIN ARGEȘ

Două cotidiene cu distribuție națională au băgat în seamă, săptămâna trecută, personalitățile politice ale județului nostru. Este vorba de România Liberă și Evenimentul Zilei, ziare care nu mai au nevoie de nicio prezentare. Nici cele două personalități politice nu au nevoie de prezentare, fiind vorba de Constantin Nicolescu, președintele Consiliului Județean Argeș, și de Tudor Pendiuc, primarul municipiului Pitești, vârfurile organizației județene a PSD. Din nefericire, pentru niciunul nu se face referire la realizări, ci la fapte cu caracter potențial penal. Reproducem în întregime, pentru dumneavoastră, textele apărute în cele două mari publicații.

CONFLICT. Constantin Nicolescu şi Constantin Ostaficiuc, două cazuri care demonstrează practica neunitară din justiţie. ȘOCANT. Un magistrat legalizează conflictul de interese

Decizie halucinantă, care poate crea probleme României, aflată sub monitorizarea Comisiei Europene în domeniul justiţiei:  o judecătoare a hotărât că preşedintele Consiliului Judeţean Argeş nu se afla în conflict de interese, deşi a încheiat, în numele instituţiei, 13 contracte cu două firme la care era acţionar majoritar.
Peste câteva zile, a doua misiune a Comisiei Europene va veni în  ţară pentru a evalua situaţia din justiţie în vederea întocmirii raportului final din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Va fi a doua descindere a CE în ultimele 30 de zile. În luna martie, când a fost prima misiune de evaluare, experţii comisiei au notat  rezultatele Agenţiei Naţionale de Integritate, care a găsit mulţi aleşi  în situaţii de incompatibilitate sau conflicte de interese, fie că şi-au angajat rudele, fie că nu şi-au declarat toate veniturile şi toate firmele la care sunt acţionari, fie că au semnat contracte cu firmele proprii. La scurt timp după plecarea experţilor CE din România, judecătoarea Corina Ioana Mureşan de la Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat actul de constatare a conflictului de interese în care se afla preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu (PSD), semnatar direct  în numele instituţiei pe care o conduce a 13 contracte cu două firme la care era acţionar majoritar. Aceste societăţi nu erau trecute în declaraţia sa  de interese. Deocamdată nu se cunosc motivele pentru care judecătoarea a anulat raportul ANI, deoarece nu şi-a motivat decizia (o poate face în termen de 30 de zile). Este a doua acţiune anticorupţie  care îl vizează pe Constantin Nicolescu  şi care eşuează (în primă fază). Reamintim că  anul trecut a eşuat intenţia procurorilor DNA de a-l aresta pe Nicolescu deoarece acesta a fost internat de urgenţă şi operat, dar nu a scăpat de trimiterea în judecată tot pentru contracte suspecte.

Monica Macovei: „Justiţia a cântărit cu măsuri diferite"

Legile în vigoare impun clar judecătorilor să ia decizii de acceptare a conflictului de interese în situaţiile în care un demnitar, fie el ales (sau numit) local sau central,  semnează contracte cu firme la care el sau membrii familiei sale sunt acţionari. În cazul Nicolescu situaţia este mult mai gravă, deoarece acesta nu şi-a declarat firmele cu care a semnat contractele, deşi era acţionar majoritar la ele, existând astfel şi indicii cu privire la intenţia de a-şi ascunde faptele, spun specialiştii.
În ţară există însă şi judecători care cunosc şi aplică legile anticorupţie, aşa cum cer normele europene. Spre exemplu,  judecătoarea  Ruxandra Condrea de la Curtea de Apel Timişoara a admis un raport ANI care îl viza pe Constantin Ostaficiuc (PDL), preşedintele CJ Timiş.  Acesta a semnat concesionarea unui teren de 800 mp  firmei la care acţionari  sunt chiar membrii familiei sale.
Monica Macovei, europarlamentar PDL, fost ministru al Justiţiei şi iniţiatoare a ANI,  spune că „în astfel de situaţii motivarea instanţei  ar trebui să fie convingătoare, altfel opinia publică rămâne cu impresia  că în două cazuri semnalate de ANI justiţia a cântărit cu măsuri diferite, în funcţie de  persoană şi de posibile interese".
Macovei mai spune că cele două exemple, Nicolescu şi Ostaficiuc, unde s-au dat  decizii  contrare pentru situaţii similare, „reprezintă exemplul pentru o problemă serioasă pe care o are Justiţia din România: practica neunitară,  care în mod legitim  aduce neîncredere în Justiţie".
Precizăm că experţii CE care vin în România evaluează şi practica unitară a instanţelor de judecată.

Ce contracte a semnat Nicolescu, dar a fost considerat „nevinovat"

În urmă cu un an,  ANI informa că Nicolescu a semnat şi aprobat în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş 14 contracte (13 contracte în sumă de 1.139.715,84 lei -TVA inclusă - şi un contract adiţional de prelungire a perioadei de derulare). Firmele beneficiare au fost S.C. AUTOPRO MOND S.A. şi S.C. MAC AUTO S.A., societăţi la care Nicolescu este acţionar majoritar, cu 92,194%, respectiv 63,08%.
De asemenea, potrivit ANI, S.C. AUTOPRO MOND S.A., S.C. MAC AUTO S.A. (societăţi la care Nicolescu este acţionar majoritar) şi S.C. DINIK MAR ARG S.R.L. (societate la care Viorica Nicolescu, soţia persoanei evaluate, este acţionar majoritar) au încheiat alte  12 contracte în valoare de peste 300.000 lei  cu instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.
De asemenea, ANI susţine în raport că există indicii temeinice potrivit cărora şeful CJ este vinovat şi de infracţiunea de fals în declaraţii, deoarece, din evaluarea declaraţiilor de interese completate şi depuse de acesta, rezultă că în declaraţiile de interese depuse în 2004, 2005, 2008, 2009 şi 2010 Nicolescu nu a menţionat calitatea de acţionar deţinută la mai multe societăţi.
(sursa: www.romanialibera.ro)

***

Primarul Pendiuc, prinţul gunoaielor decontate de piteșteni

# Edilul încearcă să "albească" în justiţie afacerea "Selecta", pe bani europeni, pentru care piteştenii au decontat 315.000 euro.

Dosarul "Selecta" Piteşti este un exemplu de cheltuire în batjocură a peste 300.000 de euro din fondurile europene, suportată apoi de contribuabili. Aceasta este afacerea cu gunoaie pe care primarul Tudor Pendiuc şi un SRL controversat din Bucureşti încearcă să o "îngroape" în instanţele din România.

CE a sesizat OLAF

Pe 27 iulie 1999, Comisia Europeană a aprobat un proiect al Primăriei Piteşti pentru un sistem pilot de precolectare, selectare, transport şi prelucrare a gunoaielor menajere. Comisia a aprobat cofinanţarea până la 350.000 de euro (44,7% din totalul de 817.100 euro). Pe 11 aprilie 2000, primăria a încheiat un contract de prestări servicii cu SC Folos SRL, o firmă din Bucureşti, care să asigure managementul.
După ce a încasat aproape 280.000 de euro, proiectul a fost auditat de către experţii CE, rezultatul fiind catastrofal. A fost trimisă încă o comisie, în iulie 2004, iar concluzia finală a fost că municipiul trebuie să dea banii înapoi. "Dat fiind numărul mare de nereguli constatate, care vizează peste 70% din totalul costurilor declarate... Rambursarea integrală a sumei ce v-a fost deja plătită va fi cerută printr-o notă suplimentară de debit", se arată în scrisoarea Comisiei către primărie.

Abureala lui Pendiuc

Pe 28 martie 2006, Cabinetul de avocatură "CMS De Backer" a adus la cunoştinţa Primăriei debitul de 300.000 de euro. La scurt timp a urmat şi citarea instituţiei la Tribunalul de primă instanţă de la Bruxelles. De atunci şi până astăzi, primarul Tudor Pendiuc a susţinut, în permanenţă, că obiectivele stabilite prin proiect au fost realizate, că acesta este un succes şi că singura vină o au reprezentanţii SC Folos SRL, care nu ar fi ştiut să-i îndrume să justifice cheltuielile potrivit procedurilor CE.
Cei de la SC Folos au susţinut, la fel, că obiectivele proiectului ar fi fost îndeplinite, dar că greşelile constatate de audit erau doar "rea-voinţă" a auditorilor Comisiei Europene.

Cine plăteşte

Lui Pendiuc au început să-i tremure nădragii când a fost citat la Bruxelles. "În mod normal, primarul trebuia să se judece şi să-şi demonstreze acolo dreptatea.Dacă pierdea procesul, putea, pe baza motivării sentinţei, să ceară instanţelor române să pună la plată SC Folos pentru partea lor de vină", spun surse din Primăria Piteşti. În loc să facă asta, Pendiuc le-a cerut consilierilor să dea toţi banii înapoi CE, apoi să dea în judecată, în România, "sereleul vinovat". Consiliul Local a aprobat returnarea celor 315.461, pe 5 aprilie 2007. 315 mii de euro au fost plătiţi din bugetul municipiului Piteşti din cauză că Primăria nu a gestionat legal un proiect "Selecta". "Dat fiind numărul mare de nereguli, peste 70% din totalul costurilor declarate solicităm rambursarea integrală" COMISIA EUROPEANĂ

Miel la Bruxelles, leu în România

Când a făcut plata către Comisia Europeană, Pendiuc a recunoscut, implicit, greşelile de care a fost acuzat. În august 2007, Pendiuc a dat în judecată firma GIE Experţi. Dosarul de peste 1.700 de pagini a fost plimbat prin multe instanţe. Tergiversarea dosarului e convenabilă pentru Pendiuc. Până nu se stabileşte vinovatul, DNA nu poate soluţiona dosarul deschis după ce Consiliul Local a aprobat plata celor peste 300.000 de euro. Primarul speră că instanţa din România va da vina pe firma de management SC GIE SRL (noua denumire a SC Folos). Asta nu înseamnă că Pendiuc e dracul gol, iar GIE - Albă ca Zăpada. Auditul Comisiei Europene a semnalat o sumedenie de costuri "încărcate" raportate sub "îndrumarea GIE, zeci de mii de euro aruncaţi pe fereastra a tot felul de deplasări în străinătate sau seminarii "profesionale". Toate au fost considerate neeligibile de C.E.

Contabila, cu mâţa-n sac

Una dintre cele mai grave nereguli descoperite de auditori este plata mincinoasă a Floarei Orăşanu, contabila şefă a primăriei. Ea figura în raportările trimise la CE că ar fi fost plătită, lunar, cu 1.000 de euro, timp de 30 de luni. Auditorii CE au întrebat-o pe Floarea Orăşanu dacă a primit efectiv cei 30.000 de euro. Iniţial, ea a spus că a fost plătită în numerar. După ce i s-au cerut chitanţele "doamna Orăşanu a admis, în final, că această sumă nu i-a fost plătită nici ei, nici altcuiva". Auditorii au mai remarcat că, deşi li s-a spus că Orăşanu s-a dedicat proiectului, ea a mai îndeplinit şi alte sarcini, fiind plătită pentru aceasta, cu normă întreagă, de primărie. Auditorii au identificat alte numeroase probleme şi au recomandat trimiterea la OLAF. La fel s-a întâmplat şi în cazul altui angajat al primăriei, care figurează că ar fi primit şi el 15.000 de euro. Edilul Tudor Pendiuc nu a vrut să ne precizeze cum s-a înregistrat în contabilitate, cu această sumă, primăria pe care o conduce.
Întrebările EVZ la care primarul Tudor Pendiuc nu a răspuns:
1. Când ați propus Consiliului Local Pitești aprobarea HCL 101/05.04.2007, ați cerut consilierilor să aleagă între a vă duce în instanță de la Bruxellles și a plăti suma sau ați supus, direct, spre aprobare, plata celor 300.000 de euro către Comisia Europeană?
2. Ați afirmat, în repetate rânduri, ca obiectivele "Selecta" au fost îndeplinite. În acest caz, de ce nu v-ați prezentat la Tribunalul de prima instanță de la Bruxelles?
3. Ați supus votului consilierilor această alternativă, de a vă judeca la Bruxelles?
4. În cazul în care ați fi pierdut la Bruxelles, vă mai puteați îndrepta, în regres, asupra SC GIE Grup independent Expert?
5. Când ați hotărât să achitați cei 300.000 de euro, ați recunoscut, implicit, acuzele aduse de Comisia Europeană. Cum credeți că va putea o instanța, chiar dacă din România, să constate că vina pe care v-ați recunoscut-o, implicit, la Bruxelles, aparține de fapt, exclusiv, lui GIE Experts SRL?
6. Caz particular. Ați înscris, în documentele trimise către Comisia Europeană, că i-ați plătit doamnei Floarea Orășanu 30.000 de euro pentru evidența contabilă aferentă proiectului (1.000 euro/luna x 30 luni). Ulterior, când ați aflat că această cheltuială este neeligibilă, ați spus că aceasta reprezenta aport în natură la proiect, prin munca doamnei Orășanu. Cum explicaț faptul că doamna Orășanu i-a mințit pe auditorii Comisiei Europene că a primit banii, în numerar, pentru a recunoaște în cele din urmă că nu a încasat niciun ban?
7. Cum se înregistrase Primăria în contabilitate cu plata celor 1.000 de euro lunar către doamna Orășanu? Dar cu cea pentru domnul Oprescu?
8. În legatură cu întrebarea de la punctul 6, este această o culpă a Primăriei? Dacă nu, atunci a cui?
9. Activitatea SC GIE Expert a scăzut în ultimii ani, potrivit cifrelor de la Ministerul Finanțelor. Acest fapt reiese atât din datele financiare, cât și din scăderea numărului de salariați (numai 3 în 2010, față de 10 în 2007). Ați cerut instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor firmei, pentru "recuperarea" celor 300.000 de euro, dat fiind că aceasta este o Societate cu Răspundere Limitată?

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea