La 82 de ani de la teribilul incendiu, ÎPS Calinic a propus canonizarea celor 116 victime de la Costeşti

Luni, 23 Aprilie 2012 23:22

# Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșuluiși Muscelului, împreunăcu un important sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat lunea trecută sfânta liturghie arhierească în parohia Costeşti. La 18 aprilie 1930, biserica din Costeşti a ars din temelii în timpul slujbei de Denie. 116 oameni au pierit în flăcări. În Vinerea Mare de dinainte de Paşte, o scânteie a aprins iadul în Costeşti.
Biserica, minusculă, avea pe-atunci o vârstă ce depăşea două veacuri. Lemnul era putrezit, bârnele erau şubrezite, fiecare pas chinuia periculos podeaua. La fel ca toate bisericile vremii de prin partea Munteniei, n-avea uşă, ci doar o deschizătură joasă, lată de 60 de centimetri, cât să treacă un singur om, cu capul plecat. Ferestrele erau înguste şi ferecate cu gratii de metal.
Pe la opt seara, în curtea bisericii s-a iscat o mică gâlceavă. Sătenii încercau să-l convingă pe preot să ţină slujba afară. Ei erau aproape 200 de oameni, biserica era foarte mică. Până la urmă, s-au împăcat astfel: în biserică aveau să stea numai copiii - 116 elevi de şcoală primară şi elevi de liceu, cel mai mic, o fetiţă de numai opt ani - iar părinţii şi bunicii să stea afară.
Dascălul a aprins o lumânare şi a aşezat-o în sfeşnic. Flacăra, la început plăpândă, a crescut şi a aprins o coroană din celuloid ce stătea deasupra sfeşnicului. Focul a fost stins iute de dascăl, strivit în bătăi din palme, stârnind zeci de scântei. Una singură s-a înălţat şi a pătruns, printre crăpături, în podul bisericii, locul unde erau strânse, de ani şi ani, coroanele vechi. În câteva clipe, podul era în flăcări, iar, înăuntru, copiii nu bănuiau nimic. A fost întâi fumul gros, care i-a învăluit, otrăvindu-i, moleşindu-le picioarele. Erau aşa de mulţi înăuntru că n-aveau loc nici să cadă. A urmat panica, o panică îngrozitoare, care i-a ucis pe toţi într-o biserică fără uşă.
Părinţii s-au îmbulzit la uşă, încercând să intre, să-şi salveze copiii. Ei se împingeau să intre, copiii se chinuiau să iasă şi nu reuşeau, tocmai din cauza părinţilor lor, care le blocau ieşirea. Îmbulzeala aceea i-a ţinut captivi, pradă flăcărilor.

Au murit toţi, 116 copii, tot tineretul satului

După foc, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în fiecare luni după Paşti să se facă pomenire a celor arşi în biserica din Costeşti. Acolo s-a ridicat imediat o capelă, iar în 2003 s-a construit o biserică mică din piatră.
Poartă, deloc întâmplător, hramul „Învierea" şi Sfânta Filofteia. Pe un monument de piatră sunt trecute numele celor 116 morţi în Vinerea Mare a anului 1930. Un gărduleţ împrejmuieşte exact locul unde a fost biserica arsă.
Biserica din Costeşti a ars complet, dar un obiect a rămas intact, un obiect de hârtie: Sfânta Evanghelie.
Minunea aceasta a încurajat legenda ce s-a împământenit apoi în sat. Virgil Ionescu o ştie bine:
"Pe vremurile acelea se obişnuia ca, în anii secetoşi, să vină în satele afectate un sobor de preoţi de la Patriarhie cu moaştele Sfintei Filofteia. Preoţii oficiau slujbe în câmp, iar când îi apuca seara prin vreun sat înnoptau, împreună cu sfintele moaşte, în biserica locului. Chiar cu un an înainte de tragedie, moaştele au stat în biserica din Costeşti. Se povesteşte însă că, după ce au plecat de la noi din sat şi au ajuns înapoi la Bucureşti, preoţii însoţitori ai moaştelor au observat că fuseseră furate două salbe din aur aflate alături de relicvele sfinte. Dumnezeu s-ar fi supărat tare pe sătenii din Costeşti şi i-a pedepsit, luându-le copiii".
Tragedia din Costeşti a făcut înconjurul lumii. Au venit ajutoare din toată ţara, din toată Europa, din Statele Unite ale Americii. Regina Maria şi principele Mihai au venit la înmormântarea celor dispăruţi. După foc, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în fiecare luni după Paşti să se facă pomenire a celor arşi în biserica din Costeşti. Acolo s-a ridicat imediat o capelă, iar în 2003 s-a construit o biserică mică din piatră. La biserică au fost prezenţi ca în fiecare an, zeci de persoane alături de preotul bisericii şi Înalt Prea Sfinţitul Calinic care a ţinut slujba şi a ţinut să le transmită şi câteva mesaje celor prezenţi. Bătrâni cu lacrimi în ochi îşi aminteau de rudele pe care le-au pierdut în acea zi în biserică. Înalt Prea Sfinţitul a ţinut şi o slujbă de sfinţire a monumentului din faţa bisericii acolo unde sunt trecuţi toţi cei care şi-au pierdut viaţa în acea zi în biserică.

Primarul Baicea şi deputatul Sorin Pandele au stat la slujba de pomenire a celor 116 suflete

La slujbă au fost prezenţi Ion Baicea, primarul oraşului Costeşti şi deputatul Sorin Pandele, care au stat la toată slujba de la biserică. Autorităţile locale împreună cu Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului au făcut toate demersurile necesare pentru ca cei 116 morţi în acel incendiu să fie canonizaţi. Acum dosarul se află la Bucureşti şi urmează să se dea răspunsul pentru canonizarea acestora.