85 de ani de la asasinarea unui mare argeșean!

Luni, 16 Septembrie 2024 13:56

Armand M. Călinescu s-a născut la 22 mai 1893, în oraşul Piteşti. După absolvirea studiilor liceale, a urmat Facultatea de Filosofie din Bucureşti, a obţinut titlul de doctor în drept la Bucureşti şi apoi, în 1921, titlul de doctor în economie politică la Paris. A lucrat, pentru un timp, ca magistrat la Tribunalul Argeş, iar în 1919 a devenit membru al Partidului Ţărănesc. În anii 1928-1929, a fost prefect al judeţului Argeş.

La 28 decembrie 1937, este numit ministru de interne, fiind, totodată, ministru ad-interim la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (30 martie-4 aprilie 1938), ministru ad-interim la Ministerul Educaţiei Naţionale (iunie-decembrie 1938).

La 1 februarie 1939, a devenit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi, în acelaşi timp, ministru ad-interim la Ministerul Apărării Naţionale. Începând din 7 martie 1939 şi până la 21 septembrie 1939, când este asasinat în Bucureşti de legionari, a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, deţinând totodată şi postul de ministru de interne. A fost deputat, din partea Partidului Ţărănesc, în anii 1922-1926, şi a Partidului Naţional-Ţărănesc, în anii 1926, 1928, 1931, 1932, 1933 şi 1937.

În cursul anilor 1930-1931, ca subsecretar la Ministerul de Interne, Armand Călinescu a desfăşurat o vastă activitate de identificare a cuiburilor legionare. În ianuarie 1931, a decretat scoaterea în afara legii a Gărzii de Fier, a arestat şi a trimis în faţa tribunalului mai mulţi fruntaşi legionari, contribuind astfel la realizarea primei iniţiative politice, care a aparţinut P. N. Ţ., de a contracara, pe bază de lege, mişcarea legionară din România.

Atitudinea fermă a omului politic piteştean Armand Călinescu faţă de legionari a influenţat opinia publică, în sensul generalizării conştiinţei că fascismul reprezenta cu adevărat un pericol pentru naţiunea română. În privinţa apărării independenţei şi suveranităţii naţionale, cu ocazia întrunirii din mai 1939, de la Sala “Aro” din Bucureşti, Armand Călinescu se găsea pe o poziţie similară cu cea promovată de P. C. R. (Ioan Scurtu, Viaţa politică a României, 1918-1944, Edit. Albatros, Bucureşti, 1982, p. 160, 196, 249, 250.)

Lui Armand Călinescu, o asemenea atitudine politică faţă de fascismul internaţional, în special faţă de Garda de Fier, i-a fost fatală, întrucât legionarii, dirijaţi de noul lor lider, Horia Sima, aşa cum s-a arătat mai sus, l-au asasinat mişeleşte în ziua de 21 septembrie 1939. Este înmormântat la Curtea de Argeş.