99 de blocuri din Pitești pot deveni capcane ale morţii la primul cutremur

# Niciunul din blocurile cu risc seismic n-are expertiza tehnică cerută de lege. Deși clădirile s-ar putea prăbuși la un eventual cutremur, administratorii blocurilor fug de expertizare de teama cheltuielilor pe care le-ar presupune această procedură și consolidarea impusă de lege. Peste 30.000 de piteșteni riscă, din acest motiv, să fie prinși în grămezile de moloz la un eventual seism.  Dacă pentru întărirea structurii de rezistență nu s-au mobilizat să strângă bani, în cele mai multe cazuri, pentru schimbarea fațadelor acestor blocuri s-au găsit resurse.
Afară e vopsit gardu` și-năutru leopardu’!  Niciunul dintre administratorii celor 99 de blocuri din Pitești aflate pe lista neagră a Direcției Regionale a Inspectoratului de Stat în Construcții n-a efectuat expertizarea tehnică a imobilelor care stau să cadă. Cei mai mulți, însă, au făcut o prioritate din reabilitarea termică și schimbarea fațadelor clădirilor în cauză.
Din 2009 și până în prezent, toate cele 99 de blocuri de locuințe construite înainte de 1978 au primit notificări cu privire la obligația realizării, conform OG 20/1994, a unor expertizări ale construcțiilor respective. Numai că această operațiune nu este una tocmai ieftină, cu tot cu facilitățile de care se poate beneficia în acest sens. Și nu e vorba doar de efortul financiar pe care-l presupune această expertizare (care poate costa până la 300- 400 de lei / apartament), ci și de obligația care derivă în cazul în care clădirea este inclusă în clasa I de risc seismic - o probabilitate destul de mare pentru majoritatea acestor blocuri.

Cine plătește expertizarea?

Expertiza se plăteşte de către proprietar/asociație, iar dacă se demonstrează că blocul intră în clasa 1 de risc seismic, beneficiarul îşi primeşte banii înapoi, iar reabilitarea imobilului se va face şi cu sprijinul Primăriei.
Dacă după expertizarea și încadrarea în clasa I de risc seismic administratorii nu iau măsuri, atunci sunt pasibili de amenzi. În schimb, pentru neefectuarea expertizării nu sunt prevăzute astfel de sancțiuni. Și atunci, de ce să se lege la cap?!
În plus, odată încadrate în clasa I de risc seismic, blocurile în cauză vor fi stigmatizate cu o jenantă bulină roșie care ar face apartamentele repective și mai greu de vândut sau închiriat pentru că acest semn arată clar, rosu ...pe gri, ca imobilul se poate prăbuși la un cutremur puternic.

Primăria, singura în măsură să-i forțeze pe administratori să ia măsuri

Ar fi, totuși, o modalitate prin care administratorii dezinteresați să fie obligați să-și facă treaba.
“Se poate acționa pentru aprobarea prin dispoziția primarului a unei decizii de intervenție privind expertizarea tehnică/proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la construcțiile expertizate și încadrate în clasa I.” se arată în  informarea semnată de directorul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor în Construcții Argeș, Octavian Diaconescu. Tot aici se face referire și la sprijinul pe care municipalitatea l-ar putea oferi în vederea efectuării unor astfel de lucrări: “Conform  OG 20/1994, primăria poate hotărî finanțarea de la bugetul local a expertizării tehnice a locuințelor proprietate privată ce apartțin persoanelor fizice”.
În perioada 1 martie - 1 iunie 2012, Direcția Regională a Inspectoratului de Stat în Construcții a efectuat un control tematic la nivelul municipiului Pitești în urma căruia s-a constatat că niciunul din administratorii celor 99 de blocuri construite înainte de 1978 nu și-a făcut treaba.
"Sunt mai multe motive pentru care nu se fac aceste expertizări. În primul rând, în tot judeţul nu există decât doi experţi îndrituiţi să facă aceste expertizări. În al doilea rând, expertizarea va trebui urmată de consolidare şi s-a pus în sarcina asociaţiilor de proprietari să suporte aceste cheltuieli, însă nu a dat nimeni niciun cost. Preşedinţii asociaţiilor respective se tem să înceapă procedura pentru că nu ştiu la ce cheltuieli se înhamă, cui trebuie să se adreseze, ce documente trebuie puse la dispoziţie. Nu este suficient să emiţi o lege, ci este nevoie să asiguri şi punerea ei în practică. Autorităţile locale trebuie să aducă legea într-o discuţie a Consiliului local unde să vină şi un expert care să spună ce e de făcut şi care să ofere informaţii referitoare la costuri. În al treilea rând, multe dintre asociaţiile de proprieari sunt într-o situaţie financiară dificilă ceea ce duce la lăsarea expertizării pe un plan secund. Primăria ar trebui să identifice acele asociaţii de proprietari care au probleme serioase şi să le sprijine în realizarea procedurilor de expertizare şi consolidare a blocurilor respective, pentru că OG 20/1994 permite astfel de intervenţii. Şi, sigur că da, în ultimul rând e şi teama proprietarilor că punerea unei buline roşii pe blocurile în care locuiesc ar conduce la diminuarea preţului la care ar putea să-şi vândă locuinţa.", spune Constantin Băjenaru, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari şi Locatari Argeş.

Clasele de risc seismic

Clasa I de risc seismic: Blocurile şi celelalte clădiri încadrate în aceasta clasă sunt cele care prezintă pericol ridicat de prăbuşire în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Aici intră, de regulă, acele blocuri construite înainte de 1940 pentru că în cazul acestora, normele de protecţie antiseismică sunt reduse, fiind vorba şi despre uzură precum şi despre materialele şi tehnicile de constructie folosite la acea vreme. Mai mult, aceste blocuri au trecut printr-o serie de cutremure care le-a şubrezit rezistenţa. Dar nu numai blocurile construite înainte de 1940 ajung să intre în clasa I de risc seismic, spun specialiştii, ci şi celelalte, construite mai târziu, până în 1978, care au peste 6-7 etaje şi spaţii comerciale la parter.
"Administratorii blocurilor construite înainte de 1978 se pot adresa Inspectoratului de Stat în Construcţii care le poate oferi toate informaţiile cu privire la paşii pe care trebuie să-i urmeze în acest sens şi la ceea ce presupune această expertiză tehnică care reprezintă, de fapt, o evaluare prin calcul a rezistenţei la cutremur a unei clădiri, pornind de la situaţia reală a clădirii şi avariile precedente." explică arhitectul Aurelian Virgil Popescu.
Clasa II de risc seismic: clădirile în cazul cărora posibilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este mică. Cu toate acestea, un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, dar nu pune în pericol structura de rezistenţă.
Clasa III de risc seismic: imobilele care pot suferi avarii minore în cazul unui seism (căderea tencuielii, fisuri în pereţi etc.) fără ca viaţa locatarilor să fie pusă în pericol.
Cristina Stancu

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea