“Am avut de gestionat evenimente în patru luni cât alţi prefecţi în patru ani”

Luni, 17 Septembrie 2012 12:05

# Interviu cu prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare. Prefectul Cristian Soare vorbeşte, la patru luni de mandat, despre situaţiile dificile pe care a trebuit să le gestioneze la cele două scrutine pe care le-a avut de organizat, dar se arată rezervat în comentariile referitoare la costurile, dezamăgirile şi felul în care a avut de suferit imaginea României de pe urma Referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.

”Tema costurilor ridicate ale organizării alegerilor sau referendumului este periculoasă în democraţie”

# Sunt patru luni de când aţi fost învestit în funcţia de prefect al judeţului Argeş. Aţi reuşit să intraţi pe deplin în rol?
- În cele patru luni de mandat nu numai că mi-am intrat în rol, după cum spuneţi dvs, dar am demarat o serie de proiecte pe care le aveam drept obiective dar nu le-am putut pune în aplicare de la început. A trebuit  să ne concentrăm pe organizarea alegerilor locale şi a referendumului pentru demiterea Președintelui României şi pe gestionarea situaţiilor de urgenţă apărute (poluarea accidentală a râului Cotmeana, ruperea DN 7C, canicula şi seceta prelungită şi cele peste opt incendii majore de vegetaţie alpină şi forestieră din Masivele Făgăraş şi Iezer.
# Dacă luăm în calcul tensiunile apărute în USL Argeş (şi nu numai), cele mai multe ca urmare a nerespectării de către PSD a protocolului încheiat la nivel de uniune prin marginalizarea PNL la împărţirea funcţiilor, vă consideraţi norocos că ocupaţi acest fotoliu ca exponent al “taberei” liberale? Personal, cum vedeţi viitorul Uniunii Social Liberale?  Va mai exista USL şi după parlamentare sau, ca să  punem punctul pe “i”,  credeţi că această uniune va reuşi să-şi tempereze tensiunile măcar până în decembrie ca să-şi atingă obiectivul?
- La numirea mea în funcţia de prefect mi-am depus demisia din calitatea de membru partid aşa că, la acest moment, eu nu mai fac politică şi nu pot comenta pe marginea acestui subiect.
# Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu i-a costat pe români 22 de milioane de euro, sumă la care se adaugă şi costurile tuturor anchetelor cu fraudele semnalate la urne. Nu mai punem la socoteală  felul în care a avut de suferit imaginea României şi consecinţele privind devalorizarea leului. Credeţi că a meritat ”deranjul”? Consideraţi că se putea oraganiza mai “cu cap” acest scrutin?
- În calitate de prefect eu nu pot comenta oportunitatea organizării unui referendum. Rolul meu este să asigur buna organizare a unui referendum, indiferent ce obiect are acesta sau cine îl aprobă. Referendumul este o instituţie juridică democratică de consultare a cetăţenilor pe probleme de interes naţional sau local. Tema costurilor ridicate ale organizării alegerilor sau referendumului este periculoasă în democraţie, pentru că însăşi democraţia şi statul de drept se menţin cu costuri de natură financiară, însă aceste costuri sunt infinit mai mici şi mai uşor de suportat pentru cetăţeni decât „costurile” unui regim autocratic în care nu se organizează sau se organizează formal alegeri sau referendumuri.  
# Care a fost cea mai dificilă misiune pe care aţi avut-o de îndeplinit de-a lungul celor patru luni de la numirea dvs. ca Prefect al judeţului Argeş şi ce v-aţi propus să realizaţi din această funcţie pentru perioada în care veţi rămâne reprezentantul Guvernului în teritoriu?
- După cum v-am spus, în cele patru luni de mandat am avut de gestionat situaţii deosebite: două scrutine electorale şi extrem de multe situaţii de urgenţă. Glumind, cineva îmi spunea că am avut de gestionat evenimente în patru luni cât alţi prefecţi în patru ani. Făcând totuşi o evaluare a acestor evenimente, cele mai dificile au fost incendiile din zona alpină a judeţului Argeş, atât ca durată în timp (peste 2 luni), cât şi din punct de vedere al intervenţiei şi resurselor materiale şi umane implicate, intervenţia la sol fiind aproape imposibilă. Am coordonat măsurile de intervenţie prin Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care s-a întrunit aproape zilnic în formulă restrânsă. La numirea în funcţia de prefect mi-am stabilit câteva obiective. Doresc să îmbunătăţesc relaţia dintre autorităţile locale şi administraţia centrală. Consider că în acest moment există o falie între cele două paliere de administraţie, iar prefectul trebuie să faciliteze dialogul şi colaborarea dintre acestea în folosul cetăţeanului. Doresc să mă implic pentru a îmbunătăţi climatul economic-social din judeţ. În acest sens, am deschis un dialog cu marii agenţi economici din judeţ pentru a le cunoaşte problemele şi pentru a-i sprijini. În momente de criză trebuie să fim lângă ei, măcar pentru a păstra actualele locuri de muncă. Un obiectiv al activităţii noastre la conducerea Instituţiei Prefectului vizează creşterea gradului de cunoaştere şi valorificare a drepturilor noastre în calitate de cetăţeni  europeni, atât drepturile cetăţeneşti, cât şi calitatea de Stat European a României. În acest scop vom organiza o serie de conferinţe judeţene interactive bazate pe dezbateri la care să participe reprezentanţi ai instituţiilor europene şi naţionale, ONG-uri, europarlamentari, cetăţeni. Totodată, intenţionez să realizăm o evaluare şi o analiză a modului de absorbţie a fondurilor europene în judeţ pe fiecare program operaţional în parte. Vreau ca în urma acestei analize să identificăm problemele apărute, să sprijinim instituţional  implementarea proiectelor europene pentru a îmbunătăţi gradul de absorbţie.
# Compartimentul de Afaceri Europene al Instituţiei pe care o conducţi a editat un buletin Euro-Info care, cel puţin teoretic, sună bine! Concret, în ce măsură i-a ajutat pe edilii locali şi ce reacţii aţi primit din teritoriu şi din afară vizavi de acest buletin?
- Buletinul Euro-info este un instrument de diseminare a informaţiei europene în judeţul Argeş. Este o iniţiativă mai veche a Compartimentului pentru Afaceri Europene din Instituţie Prefectului pe care dorim să o păstrăm şi să o îmbunătăţim. Concret, prin această modalitate de informare autorităţile locale pot afla ce programe operaţionale mai au deschise linii de finanţare, pe ce axe, în ce perioadă. Vreau să subliniez că şi foştii prefecţi au fost interesaţi de acest aspect al informării autorităţilor locale şi îmi place să cred că acest mecanism a contribuit la numărul mare de proiecte ale primăriilor finanţate în cadrul PNDR sau POR.
# V-aţi simţit neputincios sau depăşit de situaţie în faţa vreuneia dintre problemele care v-au fost semnalate în cadrul audienţelor săptămânale?
- În fiecare miercuri, la audienţele prefectului, vin foarte mulţi cetăţeni cu probleme diverse: fond funciar, litigii, acordare de ajutoare sociale ş.a. Din nefericire, la multe din aceste probleme nu puteam interveni, mai ales în cazul proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

”În cazul Penescu, am avut calitatea de martor”

# Aţi fost etichetat de anumiţi primari, unii chiar foşti colegi de partid, drept distant şi uşor crispat, total diferit de predecesorii dumnevoastră care, dincolo de relaţiile interinstituţionale, aveau în majoritarea cazurilor şi relaţii de prietenie cu o parte dintre edilii locali. Ce vă determină să fiţi rezervat în această privinţă ?
- Vă mărturisesc că până la acest moment m-am întâlnit în teritoriu cu un sfert din primari şi nu am remarcat o astfel de percepţie din partea lor. Eu sunt deschis unei colaborări cu aceştia, le preiau problemele şi caut soluţii pentru rezolvarea acestora.  
# Ca fost director al ITM Argeş, v-aţi numărat printre cei audiaţi ca martori în dosarul în care omul de afaceri Cornel Penescu a fost arestat. Declaraţiile dumneavoastră de atunci au fost şi au rămas un mister pentru opinia publică. Acum, că apele s-au mai liniştit, aţi putea comenta poziţia pe care aţi avut-o la acea vreme?
- Aş dori să lămuresc discuţiile ce privesc  legătura mea cu DNA. În ceea ce mă priveşte au fost două dosare de cercetare în care am primit NUP, iar în alt dosar, în cazul Penescu, am avut calitatea de martor.  Orice alte speculaţii legate de relaţia mea cu DNA sunt pure invenţii.
# Potrivit unui clasament realizat la nivel naţional,  pe baza declaraţiilor de avere ale prefecţilor, vă situaţi  în prima jumătate a listei prefecţilor cu datorii. Ce vă spune această poziţie?
- Nu stiu ce relevanţă are un asemenea clasament. Această „datorie” este de fapt un credit bancar, contractat pentru cinci ani, pentru achiziționarea unui autoturism.
Cristina Stancu