Bătaie de joc pentru clienții Oleo-Mac

Luni, 24 Septembrie 2012 14:00

# Produsele Oleo-Mac se repară doar cu proprietarul de faţă, chiar dacă reparaţia durează 3 ore # Directorului firmei i se pare normal. Dar OPC-ului? Firma Oleo Mac, apărută cu destul de mulți ani în urmă, a acaparat o bună parte din piața de profil, în defavoarea mai titratelor – însă mai scumpelor – Stihl și Husqvarna. Este vorba de utilaje și scule de grădină, drujbe, tractoare, motocultoare etc. Sediul firmei care importă toate aceste scule se află pe strada Depozitelor, stradă care servește, de fapt, ca centură a Piteștiului. Iată însă că și comportamentul anumitor departamente ale firmei face parte din aceeași margine... Dacă nu ai ce face, cumpără un produs Oleo-Mac. În acest caz îţi vei ocupa timpul liber, dar nu într-un mod frumos, sau în cine ştie ce cadru deosebit. Îţi vei petrece foate mult timp în curtea firmei, cu câteva plimări pe la magazinul firmei, acolo unde trebuie să ocoleşti câinii (și ei de firmă), să priveşti cu plăcere uleiurile aruncate pe jos din utilaje şi să asculţi zgomotele făcute de diversele produse aflate la reparat. O să ai nevoie de foarte mult timp, dar şi mai mulţi nervi, scoşi, căci dacă nu ţi-ai scos nervii, o să ajungi să te dai cu capul de pereţi.

Să scurtez această descriere a stării pe care am avut-o în urma reparării unei drujbe, marca Oleo-Mac, şi mai bine să vă povestesc păţania mea.
Vineri, ora 10 dimineaţă, merg la sediul firmei Oleo-Mac, pe Depozitelor, pentru a duce la reparat drujba cu probleme. Acolo mă întâmpină un domn tare drăguţ care se şi repede să-mi ia drujba din mână. Am crezut că este domnul drăguţ de felul său cu clienţii, dar când m-am uitat mai atent, în jurul a două mese întinse sub o copertină erau garduri de metal, exact ca cele folosite de jandarmi, iar pe aşa zisa poartă era scris cu litere de-o şchioapă: Interzis accesul persoanelor străine. Am înţeles drăgălăşenia domnului şi am aşteptat cuminte un diagnostic.

Diagnosticul de la ora 10 nu a fost acelaşi cu cel de la ora 13

La ora 10 şi câteva minute, domnul drăguţ îmi spune să merg la magazin să cumpăr o piesă. Nu prea înţeleg de ce trebuie să merg eu, dar ascultătoare plec şi iau piesa, crezând că domnul vrea să urgenteze reparaţia, şi din acest caz a fost nevoie să merg eu la magazin. Puţin mai târziu aveam să-mi dau seama că bătaia de joc abia începuse.  Iau piesa, vin la mecanic, o predau, după care întreb în cât timp să revin după drujba gata reparată. M-am înşelat amarnic. Îmi făcusem iluzii că voi putea pleca de lângă mecanicul care ambala de zor drujba stricată. Acesta mi-a spus că nu o face decât dacă stau lângă domnia sa, adică în spatele gardurilor metalice, undeva în ploaie, deoarece copertina nu acoperă şi locul în care trebuie să aştepte clienţii. Dânsul nu va putea lua o piesă din magazin în cazul în care va mai găsi o altă problemă, aşa că, înarmată cu răbdare, m-am pus pe aşteptat. După o oră şi jumătate de ambalat, mecanicul dă un semn. Nu era cel aşteptat de mine Acesta îmi explică într-o inginerească perfectă că nu e gata, dar trebuie să mai merg până la magazin şi să mai iau o piesă. Încerc pentru a doua oară să-i explic domnului care a părut foarte drăguţ că am aşteptat deja foarte mult, dar că aş putea reveni, peste o oră, două, o zi, două, oricând va fi gata. S-a uitat la mine ca la un nebun şi mi-a mai explicat pentru a doua oară că dacă nu stau acolo şi nu fac naveta la magazin de câte ori va fi nevoie, nu o poate repara. Piesele nu se pot lua decât din magazin, cu banii jos, şi doar de proprietar, întrucât nu are voie nimeni din firmă să pună mâna pe bani, în afara casierei.

Directorului de la Oleo-Mac i se pare normală această bătaie de joc

Merg pentru a doua oară la casieră, plătesc piesa, ocolesc câinii din curte, şi ajung la mecanic, mecanic care dădea din cap într-un fel care nu mi-a mirosit bine. L-am întrebat dacă a mai descoperit ceva şi mi-a răsuns că trebuie reglată, curăţată şi nu mai ştiu ce. Mai aştept cuminte timp de o oră, după care întreb sfioasă dacă mai durează mult. Răspunsul a venit pe nerăsuflate: „Mergeţi la magazin şi mai cumpăraţi...” habar nu mai am ce. Am mers la magazin şi am încercat să stau de vorbă cu cineva abilitat, deoarece mi s-a părut că s-a depăşit cu mult limita bunului simţ. Dar asta a fost părerea mea. Directorul care a catadicsit să vină să mă asculte, mi-a spus că asta e, şi dacă nu îmi convine... Am încercat să-i explic că nu este normal să stau trei ore pentru a se repara un produs. Este ca şi cum ai merge cu maşina la service, iar mecanicul te-ar trimite, timp de câteva zile, din oră în oră, după câte o piesă. Asta a fost doar părerea mea, căci directorul în cauză mi-a explicat că asta e şi nu va schimba politica firmei că aşa vreau eu. Aşa că am înţeles că trebuie să accept bătaia de joc dacă am fost fraieră şi am cumpărat produsele lor.
Plec lămurită buştean de directorul enervat că am pus o astfel de problemă, şi aştept cuminte în continuare. La ora 13,15 s-a terminat calvarul  cu drujba. Dar cum credeţi? Cu o tură pe la doamna casieră, acum pentru a plăti manopera.

Umilitor pentru noi, consumatorii de rând

Este inadmisibil să fim batjocoriţi într-un asemenea hal de nişte oameni care au importat produsele Oleo-Mac, dar reparaţiile nu se pot face decât în curtea domniilor lor, şi în prezenţa proprietarului. OPC-ul ce face? Se pare că doarme, iar în timpul somnului lor, sub nasul lor se întâmplă astfel de bătăi de joc. OPC se ocupă, de fapt, cu protecţia consumatorului? Cum li se pare comisarilor instituției o astfel de atitudine? Așteptăm chiar, cu mult interes, o luare de poziție, o sesizare din oficiu în urma publicării acestui articol. Cât despre atitudinea celor de la Oleo Mac...este foarte adevărat dictonul: „Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul”.
Liliana COSTACHE