Documentaţia privind declararea Pădurii Trivale drept rezervaţie naturală a fost “rătăcită” odată cu schimbarea Guvernului

# Pădurea Trivale mai are de aşteptat până când va fi protejată împotriva defrişărilor abuzive. Dacă, în primăvară, fostul prefect Gheorghe Davidescu anunţa că mai e o chestiune de zile, cel mult săptămîni, până la declararea Pădurii Parc Trivale drept rezervaţie naturală, după schimbarea conducerii Ministerului Mediului, ca urmare a învestirii actualului guvern,  lucrurile s-au complicat. Documentaţia cu prvire la acest proiect s-a “rătăcit”, iar procedurile au luat-o de la capăt. Un bun răgaz pentru continuarea nestingherită a împroprietăririlor şi defrişărilor abuzive.
Prin vara anului 2010, reprezentanţii mai multor asociaţii ecologice - specialişti în mediu, botanişti şi ornitologi – trăgeau un semnal de alarmă referitor la pericolul pe care-l reprezintă transformarea Pădurii Trivale în cartiere rezidenţiale, arătând că, dacă defrişările nu vor fi oprite, în câţiva ani numeroase specii de păsări  (precum pitulicea sfârâitoare,  cneparul, presura sură, viesparul,  ciocănitoarea de grădină, ciocănitoarea de stejar, muscarul gulerat, huhurezul mic ori ciuful de pădure) vor dispărea din areal.

Specii rare care trebuie protejate

În documentaţia întocmită la acea vreme, reprezentantii Societăţii Ornitologice Române arătau că ar fi vorba despre aproape 90 de specii de păsări, dintre care 80 se regăsesc pe listele Convenţiei de la Berna, iar 17 apar nominalizate în anexa Convenţiei de la Bonn şi că aceste păsări ar trebui să facă obiectul unor măsuri de conservare privind habitatul pentru că, dacă nu vor mai avea unde să cuibărească, vor dispărea.
Înainte de păsări însă, pericolul pe care-l presupun defrişările se referă la floră. Plante rare precum clopoţeii albaştri, coada vulpii sau papura pitică plus câteva specii de plante iubitoare de apă ar putea dispărea si ele din peisaj odată cu stejarii şi gorunii care se “evaporă” pe zi ce trece.
Specialiştii s-au străduit să demonstreze, printr-o documentaţie stufoasă, că  singura şansă pentru aceste plante şi păsări ar fi transformarea a ceea ce a mai rămas din Pădurea Parc Trivale  (287 din cele 430 de hectare), în arie naturală protejată, de interes naţional  prin încadrarea la categoria Rezervaţie naturală. Comisiile au început să se întrunească de acum doi ani, iar primele termene de punere la punct a documentaţiei necesare pentru reuşita demersului au fost avansate pentru toamna aceluiaşi an.

Veşti bune, veşti proaste

Era începutul unei lupte pe care aceşti temerari păreau hotărâţi s-o ducă pentru protejarea a ceea ce a mai rămas din Pădurea Trivale, luptă despre ale cărei obstacole n-aveau nicio idee la acea vreme.
Numai că anii au trecut, proiectul s-a împotmolit ba pe la Ministerul Mediului, ba pe la Ministerul Justiţiei, iar entuziasmul celor decişi să salveze pădurea a mai scăzut.
În primăvara  acestui an însă, iniţiatorii proiectului primeau ceva veşti bune de la prefectul (la acea vreme) Gheorghe Davidescu şi de la directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Argeş, Zoltan Kalman: proiectul se afla la ultimul aviz, iar în cel mult două-trei săptămâni urma să apară şi Hotărârea de Guvern pentru declararea Pădurii Parc Trivale drept rezervaţie naturală.

Punct şi de la capăt

Numai că din iunie s-a schimbat Guvernul, şi toată documentaţia ...a  dispărut subit.  Pe 25 septembrie 2012, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului  Argeş primea de la minister o adresă  în care  se cerea  “remiterea documentaţiei pentru instituirea regimului de arie naturală protejată şi încadrarea în categoria Rezervaţie naturală pentru Pădurea Trivale, documentaţie modificată conform solicitărilor”
„ Prin luna mai, proiectul primise aproape toate avizele interministeriale, astfel încât Guvernul Ungureanu urma să emită Hotărârea pentru instituirea regimului  de arie naturală protejată şi încadrarea în categoria rezervaţie naturală. Odată cu schimbarea Guvernului, nu am mai primit de la Ministerul Mediului niciun fel de informaţii privind stadiul în care se află proiectul. Ştim doar că s-a cerut din nou la studiat documentaţia, deşi aceasta fusese înaintată cu mult timp în urmă de grupul de specialişti care a iniţiat procedurile. Mai mult, documentaţia iniţială conţinea toate datele tehnice, astfel încât să treacă de semnăturile ministeriale. Nu înţeleg însă cum s-a rătăcit la Ministerul Mediului”, spune Sorina Marin, directorul executiv adjunct al ARPM Argeş.
În următorul număr al ziarului nostru vă vom dezvălui şi câte ceva despre interesele pentru care o astfel de documentaţie se poate face pierdută de la o zi la alta şi cât de importantă este această întârziere pentru cei care încă îşi mai fac unele calcule pe suprafeţele (teoretic neretrocedabile) din Pădurea Trivale.

Șapte ani de jaf în Pădurea Trivale

Dacă până în 2005 fenomenul defrişărilor nu cunoscuse amploare în pădurea Trivale, după apariția legii 247/2005 solicitările de punere în posesie a unor proprietari de terenuri forestiere au început să se înmulţească. Zeci de hectare de teren forestier de pe raza mai multor localităţi argeşene au fost  ”transferate” în Pădurea Trivale, după întocmirea unor procese verbale de punere în posesie și eliberarea unor titluri de proprietate pe amplasamente care nu au aparținut niciodată solicitanţilor în cauză. Cum legea nu permitea defrişarea a mai mult de mult de 5% din suprafaţă, dar maxium 200 de metri pătraţi, noile proprietăţi au fost dezmembrate în loturi, obţinându-se fără prea multe obstacole sute de aprobări de defrişare. În locul copacilor au început să se ridice, una după alta, vile somptuoase. Pentru că pădurea prezenta potenţial, n-a fost mult până când au început să se constituie şi asociaţiile de proprietari de pădure, care n-au stat pe gânduri şi au demarat proiecte de de construire a unor cartiere rezidenţiale. Cum s-au putut continua defrişările chiar şi după încadrarea pădurilor în categoria amplasamentelor care nu se supun retrocedării (şi aparţinând fondului forestier public de stat)? Simplu, prin aplicarea eronată dar cu bună ştiinţă a prevederilor legale de către primării, comisiile locale de fond funciar şi nu numai, de cele mai multe ori, cu sprijinul celor care ar fi trebuit să vegheze ca tocmai astfel de lucruri să nu se întâmple.
Cristina Stancu

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea