Conferențiar universitar doctor Emanuel Soare: ”Dacă vrem o educație de calitate, nu trebuie să ne zgârcim la bani. Dacă tratăm în mod greșit educația, ne vom îndrepta spre dezastru”

Miercuri, 10 Decembrie 2025 11:07

Se schimbă programa școlară pentru liceu, într-o țară în care școala e a cincea roată de la căruța unei societăți cu valori răsturnate. Profesorii nu mai simt motivație în profesia lor, elevii sunt ignorați și amenințați cu examene mai dificile. Și se vede asta chiar în noile conținuturi pentru liceu, pe care profesorii le critică și pe care nu le doresc la clasă, dar cu care ministrul Daniel David deja se mândrește.

Am stat de vorbă cu Emanuel Soare, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științele Educației din cadrul Universității Politehnica București – Centrul Universitar Pitești, care are o experuență de peste 25 de ani în mediul academic și care ne-a răspuns la o serie de întrebări menite să aducă lumină în înțelegerea unor teme cu care se confruntă azi, elevii, profesorii și părinții. Apreciem realismul profesorului Emanuel Soare care a vorbit cu sinceritate și nu a încercat să împacheteze frumos subiectele sensibile.

# Educația în Romania se află într-un moment de cotitură, spunem noi. Avem un ministru care a girat o serie de măsuri pe care profesorii din preuniversitar nu le agreează și am auzit voci și din mediul universitar care au criticat acțiunile lui Daniel David. Cum vedeți Educația, în context larg. Mergem spre bine sau spre rău?

- Educația în România a dus-o greu mereu. Din acest punct de vedere, momentul actual nu este prea diferit de ceea ce s-a mai întâmplat în educație. Este interesant, totuși, că dvs. vorbiți despre educație, nu despre învățământ. Din păcate, preocupările celor care reglementează învățământul nu vizează educația, care este ceva mult mai complex și implică mult mai mulți actori din societate. Educația o duce greu deoarece oferta propusă elevilor nu mai este pe măsura așteptărilor acestora, ale părinților, angajatorilor și, în general, ale societății. Pe de altă parte, societatea oferă astăzi nenumărate posibilități de reușită care nu presupun învățarea școlară tradițională, cunoștințele sau diplomele formale. Poți învăța multe lucruri din alte zone, motiv pentru care elevii nu mai sunt atât de atrași de școală. Măsurile luate de minister nu sunt, din păcate, generate de nevoile școlii, ci sunt impuse de rațiuni din afara educației: lipsa banilor, deficitul bugetar, reducerea cheltuielilor etc. Dacă vrem o educație de calitate, nu trebuie să ne zgârcim la bani. Dacă tratăm, în mod greșit, educația ca fiind o cheltuială pe care trebuie să o evităm, ne vom îndrepta numai spre dezastru. Măsurile luate de minister în această perioadă sunt bune doar pentru motivele enumerate mai sus, dar, din păcate, nu vor produce efectele dorite. Cred că s-a reglementat ceva mai bine activitatea de predare a profesorilor prin introducerea activităților remediale sau de consiliere, dar s-a greșit prin includerea în norma de predare a disciplinelor noi pentru care profesorii nu sunt pregătiți ca specializare sau ca practică; s-a greșit prin creșterea numărului de elevi în clasă, s-a greșit prin graba cu care s-au propus aceste măsuri în educație și s-a greșit prin indicarea profesorilor ca singurii vinovați pentru analfabetismul funcțional al elevilor.

# Se schimbă programa școlară la liceu și acest lucru ar trebui să ne bucure. Dar profesorii, în special cei de limba română, critică deja conținuturile pe care le pregătește ministerul pentru clasa a IX-a. Cine greșește?

- Programele școlare pentru liceu trebuie să se schimbe deoarece procesul a început în 2008 în învățământul preșcolar și continuă până la sfârșitul învățământului obligatoriu. S-a trecut la o școală centrată pe competențe, s-a definit și aprobat prin lege profilul de formare a elevilor pe toate nivelurile de învățământ. Având noi obiective, trebuie restructurate planurile de învățământ, programele școlare, manualele, modelele de predare și învățare, metodele de evaluare. Noile programe trebuie să propună conținuturi relevante pentru a forma aceste competențe. Din păcate, asta nu înțeleg unii dintre decidenți și, mai grav, unii dintre așa-zișii specialiști în conținuturile școlare. Dincolo de problemele de conținut ale programelor pe care trebuie să le rezolve specialiștii din domeniu împreună cu cercetătorii și cadrele didactice, programele de limba și literatură română sau de istorie au probleme în a face selecția conținuturilor în funcție de competențele pe care trebuie să le formeze, nu, ca până acum, în funcție de importanța pentru materia respectivă. Sunt curios câți dintre cei care fac parte din grupurile naționale pentru elaborarea programelor școlare înțeleg proiectarea centrată pe competențe, necesitatea utilizării de criterii pedagogice pentru selectarea și organizarea conținuturilor în funcție de valoarea lor formativă, relevanța lor prin raportare la competențe, nu neapărat la tradiția prezenței lor în programele școlare vechi. Nu cred că din aceste grupuri fac parte și specialiști în metodică sau în proiectare și integrare curriculară. Aici se greșește.

”Ministrul are dreptate când spune că trebuie să evaluăm mai des și toate competențele cheie, nu doar pe cele legate de limba română sau matematică”

# Ce ați schimba pentru ca elevii să aibă parte de o educație de calitate?

- Aș stabili conținuturile minim obligatorii pentru fiecare disciplină de studiu care trebuie să se regăsească în orice manual și fără de care competențele nu pot exista, aș asigura integrarea disciplinelor școlare cu competențele cheie și aș investi masiv în formarea profesorilor în domeniul proiectării și implementării curriculumului centrat pe competențe. Aș eficientiza colaborarea școlii cu părinții și cu toți actorii relevanți și interesați de educație din comunitate.

# Ministrul Educației ar vrea să aducă modificări la Evaluarea Națională, pentru clasa a VIII-a. Motivul? Evaluarea este standardizată, elevii lucrează modele de subiecte, piere creativitatea, originalitatea. Sunt elevii pregătiți pentru o schimbare majoră la examenul de final de gimnaziu?

- Ministrul are dreptate când spune că trebuie să evaluăm mai des și toate competențele cheie, nu doar pe cele legate de limba română sau matematică. În egală măsură, evaluarea competențelor se face prin subiecte care trebuie să integreze cunoștințe, abilități și atitudini care depășesc granițele disciplinelor. Acest tip de subiecte nu poate fi rezolvat prin memorare de modele, ci doar prin competențe individuale reale. Din păcate, astfel de subiecte nu sunt încă elaborate. În lipsa acestor probe complexe, subiectele existente de la evaluarea națională sau bacalaureat pot fi memorate ca atare și reproduse, privând copiii de capacitățile mai complexe de care au nevoie în ziua de azi. Pe de altă parte, elevii nu sunt pregătiți pentru schimbări ale examenelor de acest tip, deoarece nu sunt pregătiți să abordeze altfel probele. Întâi schimbi modul de predare, apoi schimbi, în concordanță, modul de evaluare.

# Admitere la liceu sau Evaluare Națională cu repartizate computerizată?

- Evaluare Națională cu repartizare computerizată. În funcție de strategia națională privind excelența în învățare, se pot rezerva locuri limitate pentru elevii excepționali care să fie ocupate prin admitere la liceu organizată după Evaluarea Națională, nu înainte.

# De ce?

- Să nu uităm că rolul învățământului obligatoriu este de a asigura dreptul la educație și egalitatea de șanse, și nu performanța doar cu anumiți elevi. Performanța începe după ce ultimul elev din clasă îndeplinește standardele curriculare minimale, nu înainte și se face în afara programului alocat trunchiului comun.

# Ministrul Educației spune că profesorii sunt vinovați pentru gradul mare de analfabetism funcțional din România. Ce părere aveți?

- Ministerul este primul vinovat pentru lipsa asigurării finanțării optime, la toate nivelurile, pentru toate disciplinele și pentru fiecare elev, pentru lipsa spațiilor adecvate și a legislației care stabilește responsabilitățile fiecărui actor instituțional, pentru creșterea numărului de elevi în clasă, pentru programele școlare neadecvate și pentru desființarea claselor cu număr minim de elevi din mediul rural. Profesorii sunt vinovați atunci când nu își fac activitățile pentru care sunt plătiți, când nu urmăresc formarea și verificarea achizițiilor fiecărui elev și se mulțumesc doar cu performanțele unora, când nu participă la cursurile de formare continuă și când nu își actualizează repertoriul de metode și atitudini. Elevii sunt și ei de vină când lipsesc de la școală, când nu își asumă responsabilitatea învățării, când nu se implică în activitățile de la clasă și în cele extrașcolare, când se mulțumesc doar cu memorarea și nu își asumă obiective de învățare mai înalte. Părinții sunt de vină pentru că nu sunt interesați de parcursul școlar al propriilor copii, nu susțin activitatea de învățare de acasă sau nu au așteptări educaționale de la copii. Societatea este de vină când nu susține și nu valorizează pe cei cu educație reală, ci promovează modele contrare școlii.

# Cum sunt studenții pe care îi pregătiți astăzi, comparativ cu studenții de acum 10 ani?

- Studenții se schimbă în funcție de cum le valorizează societatea profesia pe care și-o aleg. Dacă anticipează că vor reuși prin seriozitate, muncă și educație, vor fi foarte receptivi și dornici să devină buni în domeniul lor. Dacă simt nedreptatea în societate și faptul că cei buni nu reușesc, atunci nu vor mai învăța, ci vor căuta căi mai ușoare de rezolvare a problemelor. Acum 10-20 de ani studenții erau mai ușor de învățat, acceptau mai ușor condițiile facultății și responsabilitățile profesionale. Erau mult mai convinși de vocația profesiei și dispuși să facă eforturi în direcția așteptărilor profesorilor. Studenții de azi au motive mult mai diverse pentru care își aleg facultatea, sunt mai receptivi la schimbările de domenii de activitate, își alocă efortul de învățare în mai multe direcții, inclusiv în afara profesiei alese, sunt mai selectivi în învățare și implicare și nu se dedică decât atunci când profesorul îi convinge prin exemplul personal că merită să înveți, să depui efort, să devii cel mai bun în domeniul în care te pregătești.

# Aveți o experiență bogată în mediul academic, în Științele Educației. Pregătiți profesori pentru o carieră care pare că nu le mai oferă satisfacții. Dacă ați fi ministru pentru o zi, ce măsură ați lua pentru a reda demnitatea dascălilor atât din preuniversitar, cât și din universitar?

- Demnitatea profesorilor este testată în fiecare zi în societatea noastră, din păcate. Pe profesor îl faci mândru atunci când rezultatele muncii sale sunt apreciate de societate, atunci când absolvenții au șanse reale să dovedească ce pot și își câștigă existența pe baza competențelor proprii. Nu există soluții magice și nici nu se pot face lucruri fundamental diferite pe termen scurt. Nu țin toate lucrurile de ministrul educației, dar ministrul ar putea să militeze pentru salarii mai bune pentru profesori, pentru creșterea permanentă a bugetului pentru educație, pentru asigurarea spațiilor și a condițiilor bune de lucru din școală, pentru formarea permanentă și gratuită a profesorilor și pentru asigurarea tuturor angajărilor din sistem numai pe baza competențelor reale ale candidaților, la orice nivel.