Istoria localității Bradu - elemente inedite. A fost prima comună în întregime electrificată din Argeş

Marţi, 23 Decembrie 2025 10:20

În materialul următor vă prezentăm date interesante despre istoria localității Bradu și lucruri mai puțin cunoscute: în 1949, la conducerea comunei a fost instalată Ioana Mușat, prima femeie-primar din Argeș; în 1956, Bradu era prima comună în întregime electrificată din judeţ, iar în 1977, comuna se situa între primele 10 localităţi rurale din ţară, ca număr de locuitori: 6.698 de persoane. Comuna Bradu ne dezvăluie câteva detalii fascinante ale istoriei sale.

Legenda mirilor care s-au sinucis în ziua nunţii

În urma cercetărilor făcute prin arhivele na- ţionale, s-a descoperit că brădenii pot fi mândri că au și ei legenda lor, nu celebră ca cea a Meșterului Manole, dar la fel de frumoasă și de încărcată de semnificaţii. Legenda spune că Bradu ar fi fost întemeiat de locuitorii unui sat ars de turci, care se numea Topliţa sau Topliceanca. Era o zi de duminică, în care toplicenii nunteau după datină.

Luaţi prin surprindere de o hoardă sălbatică de turci, zeci de săteni, cu femeile și pruncii lor, au fost robiţi sau uciși. Tinerii miri au avut de ales și ei între robie sau moarte. Sub privirile îngheţate ale spahiilor, cei doi soţi au ales sacrificiul vieţii, aruncându-se, îmbrăţișaţi, în fântâna satului. Tot legenda spune că supravieţuitorii măcelului au părăsit Topliceanca și au găsit refugiu spre miazănoapte, în pădurile de sub Dealul Albotei și în Lunca Argeșului, unde au întemeiat vetrele Bradurilor, devenind astfel strămoșii brădenilor din zilele noastre.

Pădurile acopereau Bradu aproape în întregime

Pare incredibil, însă în vechime, teritoriul actual al comunei Bradu era acoperit de păduri, care se întindeau de pe Dealul Mărcădanului până în lunca râului Argeș. Astăzi, doar pădurea Podeanca mai separă Bradu de Jos de Albota. Primele informaţii despre întinderea vetrelor satelor din zona Bradu de la sfârșitul veacului al XVIII-lea apar pe hărţile militare austriece. O asemenea hartă este realizată de către un ofiţer, Specht, care prezintă realităţile topografice din perioada războiului austro-turc (septembrie 1790 – mai 1791), aici figurând satul Bradu. Se poate observa că satul era așezat pe râul Dâmbovnic, fiind străbătut de acesta chiar prin mijlocul vetrei. La est și nord era înconjurat de păduri, iar râul era alimentat de patru izvoare. Tot la nord se poate observa o zonă mlăștinoasă întinsă. Pe vatra aceasta s-a dezvoltat, mai târziu, satul Bradu de Jos.

Brădenii, cei mai renumiţi lăptari din regiune

Tot conform documentelor vremii, media de viaţă în comuna Bradu în urmă cu 200 de ani era de doar 55 de ani. Un alt lucru inedit din istoria brădenilor și scos la iveală este reprezentat de ocupaţiile care au dus faima brădenilor: găitănari și lăptărese. Conform catagrafiei din 1832, primul document care oferă date despre meșteșugurile practicate de locuitorii cătunului Geamăna, în sat existau șase fierari și patru găitănari. Aceștia din urmă erau fabricanţi sau negustori de găitane. Găitanul reprezenta fire de mătase, aur sau argint împletite, folosite la hainele boierilor. Atât meșterii fierari, cât și gă- itănarii din cătunul Geamăna nu aveau concu- renţă în orașul Pitești. Produsele fabricate de ei erau apoi cu siguranţă comercializate în pieţele acestui târg. La începutul secolului XX, cea mai însemnată ocupaţie din care își câștigau existenţa cei mai mulţi dintre locuitori era „lăptă- ria”. În anii 1900, vacile lor erau cele mai bune din regiune – recunoscute astfel de toate satele din împrejurimi. Mai mult de jumătate din populaţia orașului Pitești era alimentată cu laptele din satul Geamăna.

Şcoala din Geamăna este menţionată într-o listă din 9 martie 1839 ca fiind printre primele unităţi de învăţământ înfiinţate în Argeş.

În 1949, la conducerea comunei a fost instalată Ioana Muşat, prima femeie primar din Argeş, al cărei mandat a durat până în 1950.

În 1956, Bradu era prima comună electrificată din judeţul Argeş, iar reţeaua de apă potabilă totaliza, în 1965, 10 km de conductă şi 50 de cişmele.

În 1977, comuna Bradu se situa între primele zece localităţi rurale din ţară, ca număr de locuitori: 6.698 de persoane.