Iustin Dejanu, directorul Muzeului Golești: ”Dacă am fi plasați pe Transfăgărășan, sau dacă am fi în centrul Bucureștiului, am avea un milion de vizitatori pe an!”

Muzeul Golești este spațiul în care istoria elitei românești se împletește armonios cu valoarea inestimabilă a tradițiilor populare. Este un loc unde timpul a rămas pe loc și unde viitorul are sens. Vă prezentăm un dialog sincer cu Iustin Dejanu, directorul Muzeului Golești, despre responsabilitatea de a păstra identitatea națională, dar și despre realitatea pragmatică a conservării patrimoniului, unde lipsa specialiștilor este o rană deschisă.

La Golești se deschide o lume fascinată, care cuprinde pagini de istorie vie și gândire milenară a poporului român. Azi – programele pentru tineri atrag numeroși vizitatori care se bucură de tihna unui spațiu care spune o poveste adevărată, ce respiră în oamenii care dau sens și care trudesc în acest muzeu.

# Care este proiectul dvs. de suflet la Muzeul Golești?

- În primul rând, proiectul cel mai important pe care îl avem este să păstrăm patrimoniul într-o condiție de conservare cât mai bună. Cred că asta este prioritatea. Al doilea proiect de suflet este să dezvăluim și să comunicăm tradițiile. Pentru că nu există un document de identitate mai important, mai clar și mai veridic decât tradițiile astea milenare. Tradițiile, folclorul, arhitectura tradițională, patrimoniul material și imaterial - reprezintă documentul de identitate cel mai clar al unui popor. Și poporul român chiar se poate lăuda cu un document de identitate peste orice țară din Europa.  Ca idee principală, nu există un document de identitate mai important decât folclorul, tradițiile și etnografia.

# Care sunt cele mai importante provocări pe care le întâmpinați în prezent în ceea ce privește întreținerea muzeului?

- Dacă mă întrebați pe mine, cea mai mare problemă este lipsa oamenilor. A oamenilor bine pregătiți, a oamenilor cu dragoste de patrimoniu și a oamenilor care să fie dedicați acestor chestiuni importante, pentru că nu poți să faci conservarea, restaurarea și păstrarea patrimoniului cu oameni care nu sunt bine pregătiți sau care nu au dragoste de patrimoniu. Eu nu spun că nu am oameni pentru muzeu sau nu am angajați, dar nu toți sunt bine pregătiți. Nu spun că nu am bani, nu mă pot văita...

# Era o întrebare care urma, dacă aveți suficienți bani...

- Da... În principiu, niciodată n-ai suficienți bani, dar nu mi s-a întâmplat vreodată să am o nevoie, să am o solicitare și autoritatea care mă finanțează să nu-mi dea mijloacele bănești pe care le-am cerut. Și sunt mulți bani care se cheltuie în zona asta. Pot să spun că autoritatea m-a înțeles, dar mai mult mă confrunt cu lipsa oamenilor, decât cu lipsa banilor.

# Asta este o problemă. Lipsa specialiștilor se simte în foarte multe domenii.

- Exact. Un restaurator pe lemn, să știți că este nu numai foarte greu de găsit, ci și foarte greu de păstrat. Eu am avut un restaurator pe lemn și nu-l mai am. Și, în general, să știți că specialiștii, mai ales specialiștii în restaurare și conservare foarte buni, îi găsești destul de greu și e foarte greu să îi păstrezi pentru că ei sunt foarte căutați. Să știți că un astfel de om își găsește locul foarte ușor și la British Museum, și la Louvre, și peste tot în lumea asta.  Un cercetător sau un muzeograf, de exemplu, nu o să-și găsească foarte ușor de lucru în Europa, dar un restaurator sau un conservator bun își va găsi foarte ușor.

# Îmi vine cu minte o altă întrebare. Vă ajută faptul că, la Pitești, funcționează o specializare pe restaurare la Facultatea de Teologie? Au venit de acolo specialiști?

- Unul dintre absolvenții acelei specializări sunt eu. Din păcate sunt singurul, deocamdată, dintre specialiștii pe restaurare, dar acea specializare trebuie completată, pentru că nu doar diploma de la masterat sau de la facultate îți dă neapărat și calitatea. Sunt o grămadă de furci caudine prin care trebuie să treci ca să devii restaurator atestat. Sigur că noțiunile de bază sunt, și Înaltul Calinic a făcut un lucru extraordinar când a creat Facultatea de Artă Sacră și masteratul pe restaurare, mai ales în pregătirea preoților.

Să știți că majoritatea monumentelor sunt constituite din biserici. Dacă facem un inventar al monumentelor, cred că sunt 90% lăcașe de cult și, evident, și odoarele care sunt adăpostite de biserici sunt bunuri culturale de foarte mare valoare, care trebuie conservate, restaurate și evidențiate. În zona ecleziastică sunt foarte multe lucruri în domeniul patrimoniului.

# Cum reușește Muzeul Golești să păstreze un echilibru între rigoarea istorică a Conacului Golești și latura interactivă a secției de etnografie?

- Se completează foarte bine, sunt perfect complementare cele două domenii și ne fac un muzeu foarte complex. Complex și complet, pentru că noi avem în muzeul nostru și partea de istorie și înțelepciune medievală a nobilimii din Țara Românească. Adiacent lui avem un muzeu etnografic al viticulturii și pomiculturii și colecțiile de etnografie care sunt o chintesență a înțelepciunii populare. Este vorba de înțelepciunea populară de multe mii de ani, nu doar câteva sute sau două mii de ani, multe mii de ani... Această înțelepciune populară adunată în costum popular, în arhitectură populară, în obiceiuri, tradiții, toate acestea sunt elemente de înțelepciune populară acumulate și adunate de etnografi și etnologi și ele sunt, toate, la Golești.

# V-aș întreba dacă, astăzi, familia Goleștilor poate fi un model pentru tinerii noștri?

- Normal. Ar fi ideal să fie un model pentru toți tinerii noștri, din păcate Goleștii nu prea mai sunt prezenți prin manualele de istorie de la niciun nivel. Păcat, pentru că vă spun, cu mâna pe inimă, și vă spun fără lipsă de modestie, că Goleștii au făcut mai mult decât oricine pentru emanciparea acestui popor.

Pe vremea când am făcut eu școală, se amintea totuși de Dinicu Golescu sau se amintea de Iordache Golescu sau de pașoptiștii, copiii lui Dinicu, doar se amintea fără să se intre în foarte multe amănunte. Dar să știți că în conștiința, în emanciparea, în modernizarea acestui neam, Goleștii au avut un rol esențial.

# Rămânem tot la familia Goleștilor... Care este cel mai important obiect, găzduit la Muzeul Golești, care aparține familiei și care are o poveste aparte?

- Sunt foarte multe obiecte importante care aparțin muzeului și care au aparținut familiei Golescu. Foarte greu să faci între ele o diferență sau o ierarhizare. Dacă vreți, din punctul nostru de vedere, cel mai cunoscut obiect pe care îl deține Muzeul Golești este tronul regilor României, care se află expus la Golești. Sigur că nu a aparținut familiei Golescu. După cum știți, Carol I a fost adus de Golești împreună cu Brătienii pe tronul României și prima noapte în România, prima ședință de guvern a făcut-o la Conacul Golești. Dar sunt multe alte obiecte importante. Dacă vreți, un coleg de-al meu spunea că arhitectura tradițională, casele noastre sunt Rembrandt-ii noștri.

Deci fiecare monument de arhitectură tradițională este comparabil cu un Rembrandt, cu un Picasso, un Van Gogh, pentru că au o valoare artistică inestimabilă și nu doar artistică. Sunt foarte multe obiecte la Golești pe care le putem clasa în rândul obiectelor extrem de importante.

# Care este strategia dvs. de a atrage tinerii la Muzeul Golești?

- Noi suntem dedicați educației în principal, 65% dintre vizitatorii noștri sunt elevi. Strategia este de a îmbina istoria, etnografia ca știință cu lucrurile plăcute, făcute în aer liber, cu jocurile, cu atelierele. Noi încercăm să facem totul plăcut, pentru că altfel copilul nu vine cu plăcere la muzeu și nu rămâne cu nimic și nu mai calcă pe acolo. De exemplu, tratăm un autocar de 50 de elevi care vin la muzeu, îi împărțim în 4-5 grupe, două grupe fac ateliere, două grupe fac ghidaj - unul în partea de muzeu medieval, altul în muzeul în aer liber, alt grup face distracție la tiroliană, la karaoke. Și aceste grupe se rotesc. Încercăm să-i determinăm pe copii să vină la muzeu în grup și să petreacă măcar 5-6 ore într-un mod foarte plăcut, sănătos și ieftin.

# Cât costă un bilet pentru un copil, de exemplu?

- Biletul pentru un copil e 7 lei și 15 lei pentru un adult. Și o să spun că, după reforma actualului Guvern ni se cere să facem reducere.

# Cum vedeți rolul muzeului în promovarea turismului în județul Argeș?

- Este esențial. Să știți că, în toate țările din Europa, pe muzee a fost centrat turismul. Aceste elemente de cultură: muzee, teatre, biblioteci, ele sunt nucleul. Lângă ele apar celelalte atracții care încântă turiștii. De exemplu, știți care e cel mai mare dezavantaj al muzeului nostru? Plasamentul. Noi, dacă am fi plasați pe Transfăgărășan, sau dacă am fi plasați în centrul Bucureștiului, am avea un milion de vizitatori pe an.  Și nici nu m-ar mai întreba de ce costă biletul 7 lei. Noi suntem plasați în afara rutelor de turism. Și un autocar care este adus de agenție trebuie să facă un ocol ca să ajungă la Golești.

Din păcate, plasamentul e punctul nostru vulnerabil. Dar suntem alături de Stațiunea Viticolă, pe care noi încercăm să o promovăm, astfel încât noi să fim nucleul care să coaguleze ca să devenim și noi o destinație turistică.  Și noi avem un flux de vizitatori teribil. Este clar că există interes pentru muzeu și ne-ar ajuta foarte mult și un plasament mai bun și evenimente care să se desfășoare în apropiere de noi.




Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea