Primăria uită de promisiuni şi dă vina pe alţii

# Autorităţile locale aruncă problema maidanezilor în ograda asociaţiilor de protecţie a animalelor. Problema câinilor fără stăpân, ce-a devenit prioritară în avalanşa de promisiuni electorale pe care mai toţi candidaţii colegiilor din Piteşti le-au înghesuit pe lista lungă de obiective propuse pentru potenţialul mandat de senator sau deputat, pare să fie blestemul lătrător al municipalităţii, care mai încheie un an de nerealizări când vine vorba despre gestionarea fenomenului. Duminica trecută, o femeie a fost muşcată de un câine comunitar chiar înainte de a intra în secţia de votare. Desigur, un caz izolat într-un context de care, chipurile, s-ar face vinovate nu autorităţile locale - care nici anul acesta n-au reusit performanţa punerii pe picioare a unui nou adăpost pentru câinii comunitari - ci asociaţiile pentru protecţia animalelor.
Ştirea potrivit căreia o femeie din Piteşti a ajuns la spital după ce a fost muşcată de un câine fără stăpân chiar în faţa secţiei de votare numărul 71 din cartierul Războieni a făcut înconjurul canalelor de ştiri în ziua alegerilor parlamentare. Primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, anunţa, în aceeaşi zi, că la faţa locului au fost trimise echipe de la biobaza Smeura care să preia câinii comunitari. Incidentul a trecut drept unul minor, mai ales că s-a găsit şi o soluţie promptă… că doar era ziua alegerilor. Despre faptul că, la Piteşti, tergiversarea rezolvării problemei maidanezilor trimite, anual, în spitale mii de adulţi şi copii, nu s-a pomenit nimic. În conferinţa de presă din săptămâna ce a urmat alegerilor, primarul Tudor Pendiuc arăta cu degetul asociaţiile pentru protecţia animalelor, în opinia edilului principalele vinovate de amploarea fenomenului. S-a trecut, desigur, cu vederea peste faptul că încă din primăvara acestui an la Piteşti ar fi trebuit, conform unor mai vechi promisiuni ale autorităţilor locale, să funcţioneze un nou adăpost pentru câinii fără stăpân, un adăpost care nici acum, la sfârşit de an, nu e gata.
Reţinem însă un aspect, acela că de vină pentru problema maidanezilor, sigur, nu e Primăria! „Problema maidanezilor este menţinută de încăpăţânarea asociaţiilor de protecţie a animalelor şi a aşa-zişilor iubitori de animale, şi unii şi alţii insistând ca «prietenul omului» să rămână în stradă. De menţionat că, la nivelul municipiului Piteşti, grupurile interesate de protecţia animalelor, sunt bine închegate, promovând şi urmărind respectarea normelor juridice în această materie. Câinele din stradă este produsul societăţii umane care, sub pretextul iubirii, a trimis în stradă surplusul de exemplare ale speciei”, ni se explica, deunăzi, şi pe site-ul Primăriei unde se face referire şi la o statistică a persoanelor muşcate de câini, care au solicitat îngrijiri medicale de specialitate în cursul anilor trecuţi, statistică ce ne arată că peste 2.000 de adulţi şi copii ajung în fiecare an pe paturile Spitalului Judeţean şi pe cele ale Spitalului de Pediatrie din Piteşti.
Conducerea Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor a arătat însă în nenumărate rânduri că, la Piteşti au fost puse în practică doar metode costisitoare şi ineficiente pentru reducerea numărului câinilor fără stăpân.
“Această situaţie nu va fi rezolvată dacă nu se atacă rădăcina problemei şi anume câinii cu stăpân, un izvor nesecat de câini în stradă, prin abandon. Noi am propus Consiliului Local un proiect în acest sens, însă fără rezultat”, explică vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA), Carmen Arsene, care estimează că pe străzile Piteştiului umblă liberi în jur de 3.000 de câini fără stăpân.
Reprezentanţii FNPA spun că problema ar fi trebuit gândită la nivel judeţean. „Deşi există obligativitatea primăriilor de a gestiona câinii comunitari, programe de gestionare a câinilor se derulează doar pe o suprafaţă de cca 1.5% din întreg judeţul şi numai pentru câinii fără stăpân. Foarte mulţi primari doar se plâng că sunt excedaţi de câini, fără să facă absolut nimic în acest sens, chiar în condiţiile în care ONG-urile le oferă campanii gratuite de sterilizare”, explică vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.

La Piteşti, 1,5 milioane de lei se duc anual pe vaccinuri antirabice

Ca în multe alte oraşe ale ţării, spitalele din Piteşti utilizează anual cantităţi impresionante de vaccin antirabic. O doză dintr-un astfel de vaccin costă peste 50 de lei, iar vaccinarea completă a unei persoane muşcate sau zgâriate de câine presupune cinci astfel de doze. Costurile nu se opresc aici. În funcţie de zona plăgii, se administrează şi alte medicamente ale căror preţuri pot depăşi 400-500 de lei. Rezultă astfel că pentru un pacient muşcat de câine se pot cheltui până la 650-750 de lei, ceea ce pentru spitalele din Piteşti se traduce în cheltuieli anuale de peste 1,5 milione de lei.

Şi măcar dacă ar exista soluţii plauzibile…

Primăria Piteşti ne-a promis, de acum doi ani, realizarea unui nou adăpost pentru câinii fără stăpân care să vină în completarea biobazei de la Smeura, administrată de Asociaţia Ute Langenkamp, un adăpost care e de mult timp supraaglomerat. După o serie de întârzierei şi amânări, anul trecut s-a găsit noua soluţie pentru viitoarea construcţie: un teren situat chiar lângă actuala biobază. În primăvara acestui an, urma, conform promisiunilor, să fie dat în folosinţă  noul adăpost ce totaliza peste 2.000 de locuri (o investiţie de 400.000 de euro).  Iată că a mai trecut un an şi nici la ora actuală biobaza nu este gata. Va fi la primăvară, poate, dacă ne luăm după cele mai recente promisiuni ale autorităţilor locale. Numai că, şi dacă de anul viitor maidanezii vor începe să fie strânşi în noul adăpost, nimeni nu garantează că problema va fi rezolvată.
“Un nou adăpost va presupune cheltuirea inutilă de sume exorbitante din banul public pentru că în cele din urmă va duce la agravarea fenomenului în stradă şi cheltuirea inutilă de sume exorbitante din banul public. Oricâţi câini ar fi luaţi din stradă, numărul acestora ar rămane acelaşi pentru că eliminarea unui număr de maidanezi duce doar la îmbunătăţirea condiţiilor de trai a celorlalţi rămaşi, astfel că în câteva luni populaţia iniţială se va reface. Mai mult, vor fi eliminaţi câinii sterilizaţi, iar străzile vor fi populate cu alţii, nesterilizati, nevaccinaţi, necunoscuţi”, a explicat, nu de puţine ori, Carmen Arsene, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.     Cristina Stancu

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea