Regionalizarea, explicată de politicienii puterii şi opoziţiei

Luni, 14 Ianuarie 2013 23:45

# Tudor Pendiuc combătea, din opoziţie, ideea regionalizarii, iar la un an de la acele declaraţii, cu partidul la guvernare, revine şi spune că regionalizarea este o necesitate. Urât, moncher! # Constantin Nicolescu, politician cu state vechi, îşi păstrează şi la putere declaraţiile despre regionalizare făcute din opoziţie # Cătălin Bulf: “Noi am primit moştenire o ţară de la părinţi, bunici şi străbunici. Ce lasăm moştenire copiilor? O regiune?” Am extras câteva declaraţii despre regionalizare făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, primarul Piteştiului şi liderul opoziţiei, Mircea Andrei. Am vrut să vedem cât de mult se schimbă declaraţiile în funcţie de venirea sau plecarea de la guvernare. Un gust amar ne-a lăsat Tudor Pendiuc, singurul care a avut declaraţii total contradictorii faţă de cele exprimate pe vremea când se afla în opoziţie:. “Nu te apuci când lucrurile merg greu, când e criză, să faci reorganizare”, spunea Pendiuc în urmă cu un an. Ţinând cont de faptul că nu a trecut criza, ba chiar anul 2013 se anunţă a fi unul mai greu decât 2012, nu înţelegem cum de primarul Piteştiului a îmbrăţişat acum ideea regionalizării, despre care spune chiar că este o necesitate. Se vede altfel regionalizarea când eşti la guvernare?

Declaraţiile lui Constantin Nicolescu în guvernarea PDL

“Nu este nici oportun, nici normal a se amesteca problema schimbării organizatorico-administrative a României cu problema formării regiunilor de dezvoltare economică impusă de Uniunea Europeană. La nivel european, regiunile de dezvoltare economică nu sunt totuna cu unităţile administrativ-teritoriale. În Europa, regiunile de dezvoltare economică s-au realizat fără a se desfiinţa unităţile administrativ-teritoriale. De ce s-ar face altfel în România? Problema este că cel mai mult are de suferit cetăţeanul de rând, care va suporta în mod direct costurile implementării procesului de regionalizare. Se face astfel o greşeală voită între regionalizarea economică şi cea administrativă”. Nicolescu nu respingea ideea regionalizării, ci doar considera că ea nu trebuie să implice şi o schimbare administrativă, adică o desfiinţare a graniţelor, ci doar sporirea potenţialului economic al fiecărei regiuni în parte, adică crearea de regiuni de dezvoltare economică funcţionale.

Declaraţiile lui Constantin Nicolescu în guvernarea USL

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, spune că pentru a vorbi depre regionalizare, mai întâi trebuie modificată Constituţia, întrucât acolo sunt stipulate judeţele, nu regiunile. Nicolescu este de părere că acestea ar trebui să rămână cum sunt în momentul actual regiunile de dezvoltare. „Agenţiile de dezvoltare regională au căpătat experienţă, au specializat oameni. La momentul actual se discută de opt regiuni, exact cele de dezvoltare regională, ADR-urile.”, spune preşedintele CJ Argeş. Modul în care vor fi conduse regiunile este mai complicat. „Dacă până la sfârşitul lunii iunie, Constituţia se modifică, din toamnă se pune problema regionalizării. Apoi ar urma alegerile regionale: consiliile regionale şi consilierii regionali din fiecare judeţ. La 120 000 - 150 000 locuitori este un consilier regional, în Arges urmând a fi cinci. Pleacă cinci la consiliul regional şi vin cinci de pe lista rezervelor de la alegerile judeţene. Se caută formule pentru absorbţia fondurilor europene, fondurile să fie gestionate la nivelul regiunii, fără să mai treacă pe la Ministerul Dezvoltării. Eu spun că regiunile sunt deja făcute din 1998. Sper să rămânem la cele 8, nu să se înmulţească, pentru că astfel nu vom ajunge nici in doi ani de zile la un acord. În ceea ce priveşte Consiliului Regional, este posibil ca Argeşul să aibă cinci reprezentanţi, iar preşedintele va fi ales la nivelul Consiliului Regional de către consilieri. Judeţele vor rămâne în continuare, dar se va renunţa la unele atribuţii care vor fi preluate de regiuni” - a declarat Constantin Nicolescu.

Declaraţiile lui Tudor Pendiuc în guvernarea PDL

„Nu te apuci când lucrurile merg greu, când e criză, să faci reorganizare, pentru că asta implică şi o dezorganizare, o bulversare. În plus, termenul de regiune ca unitate administrativ-teritorială e greşit, nu e consfinţit de Constituţie, ele s-ar numi tot judeţe, dar ce eficienţă vor avea, mă întreb“.

Declaraţiile lui Tudor Pendiuc în guvernarea USL

Primarul Tudor Pendiuc consideră că: “Regionalizarea este o necesitate. Din 2015, se va vorbi de bugete regionale. E bine să vorbim despre anumite lucruri când le şi facem, sau măcar avem ceva creionat. Piteştiul poate să fie reşedinţa regiunii din care face parte: avem infrastructura, avem oameni şi tot ceea ce ne trebuie pentru aşa ceva. O să vedeţi campanie ce vom face pentru a se aduce capitala la Piteşti! Nu vreau să vă dezvălui mai multe, dar o să vedeţi!”, a încheiat Tudor Pendiuc.

Declaraţiile lui Mircea Andrei în momentul în care partidul său era la putere

“Eu altceva decât să militez pentru judeţul Argeş şi să îl sprijin să se dezvolte, nu fac.  Noi gândim că dacă regionalizarea se va face, eu vreau să ne prindă cu temele făcute. Nu dispare niciun judeţ, nu se desfiinţează nimic. Sunt teme lansate de PSD din teama de a nu-şi pierde puşculiţa pe care o împarte acum Consiliul Judeţean după bunul plac. Eu vreau, în cazul în care se va face regionalizarea, să refacem fosta regiune Argeş şi voi lupta până la capăt pentru a avea capitala la Piteşti. E normal atâta timp cât Argeşul este cel mai important judeţ din zonă şi unul dintre primele din ţară, ca şi venituri, mulţumită Grupului Dacia Renault şi  celorlalţi investitori şi cetăţenilor care muncesc zi de zi şi au muncit de zeci de ani, oamenilor care ţin acest judeţ de fapt în cârcă”

Mircea Andrei, declaraţii din opoziţie

“Am constatat că şi Constantin Nicolescu şi Tudor Pendiuc au recunoscut că regionalizarea trebuie făcută. Nu trebuie uitat că eu am început strângerea de semnături pentru orgenizarea unui referendum în ceea ce priveşte regionalizarea. Întrebarea era legată de ceea ce văd că au îmbrăşişat acum I domnii Nicolescu şi Pendiuc, şi anume capitala regiunii să fie la Piteşti. Mă bucur că amândoi au ajuns la vorbele mele, şi se vor bate pentru a aduce capitala la Piteşti”.

Cătălin Bulf, declaraţii din opoziţie

Cătălin Bulf, membru PNŢ-CD, întrebat despre regionalizarea impusă de Uniunea Europeană, a dat un răspuns dur: Despre Uniunea Eurpoeană pot să afirm cu certitudine un singur lucru. Întotdeauna se va întâmpla exact invers decât ceea ce se spune că se va întâmpla.
# Să înţeleg că nu sunteţi de accord cu regionalizarea?
- Noi am primit moştenire o ţară de la părinţi, bunici şi străbunici. Ce lăsăm noi moştenire copiilor? O regiune?
# Credeţi că Piteştiul va deveni capitala regiunii?
- Piteştiul va deveni provincia din provincie.
Material realizat de Liliana COSTACHE

*** *** ***

Influenţele rămân, doar cheltuielile cresc

# Regionalizarea vine  la pachet cu o birocraţie mai mare,  dar şi cu temeri pentru piteşteni

Apariţia unei entităţi noi – regiunea - ca o structură peste actualele judeţe, ridică semne de îngrijorare nu doar prin prisma birocraţiei  şi creşterii cheltuielilor administrative, ci şi printr-o comparaţie cu ceea ce a presupus pentru Câmpulung reorganizarea teritorială de la 1968.
Proiectul de regionalizare prezentat de premierul Victor Ponta (acelaşi Ponta care din opoziţie arătase cu degetul spre reorganizarea teritorială propusă anterior de PDL) ne duce cu gândul la efectele imediate pe care le-ar presupune această iniţiativă: creşterea birocraţiei şi înregistrarea unor noi cheltuieli cu administraţia. Noua structură administrativă ce-şi va găsi locul între judeţe şi agenţiile de dezvoltare regională va  trebui “echipată” cu toate cele trebuincioase, de la şefi şi personal truditor, până la mobilier şi aparatură. Mai grav este că această constituire a  regiunilor cu păstrarea judeţelor va conduce la o  birocratizare suplimentară de care nimeni nu se mai îndoieşte şi de care populaţia se cam teme, aşa cum se teme şi de alte efecte.
Municipiul Câmpulung,  de exemplu, are deja experienţa  unor reorganizări teritoriale cu efecte nefaste asupra a ceea ce a însemnat, ulterior, dezvoltarea urbei. Reîmpărțirea teritorială din ’50 fost începutul declinului unui oraș istoric.  Municipiul Câmpulung nu s-a mai dezvoltat după 1950  și, mai mult, după 1968, tocmai pentru că Muscelul n-a mai fost judeţ (până în ‘50, când a avut loc reforma administrativă, Câmpulungul era un oraș prosper: ulterior, Muscelul a devenit raion, pentru ca după 1968, când s-a făcut următoarea  împărțire administrativă, iar Argeșul a luat locul fostului județ,  oraşul să intre în declin).
Prin reorganizare teritorială, centrul de interes al economiei acestui oraş s-a mutat la Pitești,  “capitala” noului judeţ (Argeş), iar orașul Câmpulung nu s-a mai ridicat niciodată la importanţa de dinaintea acestor reorganizări. Acum,  pentru că şansele ca Piteştiul să devină “capitala” viitoarei regiuni ce-l va încorpora sunt destul de mici, în logica experieţei muscelenilor,  s-ar putea ca în cazul Piteştiului să asistăm la o soartă similară celei pe care a avut-o Câmpulungul.    C.S.