Obligația plății facturilor în maximum 30 de zile

Luni, 08 Aprilie 2013 14:51

# Cititorii întreabă, avocatul răspunde. Firmele vor fi obligate să își achite facturile într-un termen de maxim 30 de zile, dacă nu stabilesc altfel cu partenerii lor de afaceri, potrivit unei legi adoptate de Camera Deputaților, care va fi aplicată imediat după ce va fi promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.  Același act normativ instituie un termen de plată maximal și pentru autoritățile publice care contractează bunuri sau servicii din mediul privat. În plus, noua reglementare introduce și o despăgubire minimă de 40 de euro, la care creditorul are dreptul automat, din prima zi de întârziere la plată.
Prin acest act normativ se transpun în legislația națională prevederile Directivei 2011/7/CE privind combaterea întârzierii la plată în tranzacțiile comerciale, pe care România era obligată să o implementeze în legislația națională până în 16 martie 2013.
Legea privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități publice prevede, în forma trimisă la promulgare, că reglementările se vor aplica creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesioniști sau între aceștia și autoritățile publice, contracte având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Prin profesionist, legea înțelege orice persoană fizică sau juridică, ce exploatează o întreprindere cu scop lucrativ.
În actul normativ se precizează că nu sunt incluse în sfera de aplicare a acestei legi:
• Creanțele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvență și creanțele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înțelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăți;
• contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

Termenele maximale de plată

Legea adoptată marți stabilește termene maximale de plată, contractuale și legale, atât pentru contractele încheiate între profesioniști, cât și pentru contractele încheiate între profesioniști și stat.
Indiferent dacă este vorba de stat sau de orice operator economic privat, termenul legal de plată (aplicabil pentru cazurile în care termenul de plată nu este menționat într-un contract) este de 30 de zile, calculat:
• de la data primirii facturii;
• de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii este incertă;
• de la data finalizării procedurii de recepție (perioada de recepție poate dura cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepție, părțile pot stipula în contract un termen de recepție mai mare de 30 de zile sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă).
În cazul contractelor dintre stat și mediul privat, legea prevede că părțile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii, iar orice clauză prin care se stipulează un asemenea lucru este lovită de nulitate absolută.
Noile reglementări prevăd totuși și un termen legal de plată derogatoriu, de maxim 60 de zile, de care beneficiază doar:
• entitățile publice din domeniul sănătății;
• regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială;
• companii și societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul;
• societăți comerciale la care una sau mai multe întreprinderi publice dețin o participație majoritară sau o participație ce le asigură controlul.
Pe de altă parte, termenul de plată contractual (cel stipulat în contract) diferă la tranzacțiile economice din mediul privat față de cele realizate între mediul privat și stat.
Astfel, în cazul raporturilor comerciale din mediul privat, termenul de plată stipulat în contract poate fi de maxim 60 de zile. Totuși, în legea adoptată marți se precizează că părțile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, dar care să nu fie abuziv față de creditor.
În ceea ce privește contractele dintre stat și profesioniști, termenul de plată stipulat în document nu poate depăși 30 de zile.
"În mod excepțional, părțile pot stipula un termen de plată de maxim la 60 de zile, dacă acesta este obiectiv justificat, ținând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului", se mai arată în actul normativ.

Dobânda penalizatoare pentru neplata la timp, majorată

Legea termenelor maximale de plată majorează și dobânda legală penalizatoare, care se aplică atunci când părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plățile efectuate cu întârziere.
În prezent, dobânda legală penalizatoare se calculează la nivelul ratei dobânzii de referință plus patru puncte procentuale. Conform noilor prevederi, dobânda legală penalizatoare va fi stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință plus opt puncte procentuale.
Debitorii pot plăti și o despăgubire minimă, dacă întârzie cu plățile
"Creditorul poate pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea creanței, în condițiile neexecutării la timp a obligației de plată de către debitor", se arată în legea adoptată de deputați.
Mai mult decât atât, din prima zi de întârziere la plată, creditorul are dreptul automat să solicite debitorului o despăgubire minimă de 40 de euro sau contravaloarea în lei, suma fiind suplimentară cheltuielilor aferente unei eventuale proceduri de executare silită.

Avocat Gherzan Cătălin
Drept penal. Drept civil. Înregistrare mărci. Recuperare debite.
Recuperare taxa poluare. Înmatriculare fără plata taxei de poluare.
Litigii comerciale internațional. Malpraxis.