Jandarmul argeșean Liviu Sâia a pregătit polițiștii afgani ziua, iar seara a ascultat fado la lumina focului

Luni, 22 Aprilie 2013 00:00

Plecat să ajute la menținerea păcii într-o lume a războiului, căpitanul de jandarmi Liviu Sâia  spune că a rămas impresionat de faptul că există oameni în această lume pe care nici explozia unei bombe în vecinătate nu-i mai sperie sau deranjează, iar o stare de pace ar fi chiar una neobișnuită pentru niște luptători deprinși cu războiul de peste 20 ani. S-a pregătit din 2008 pentru misiuni internaționale, iar anul trecut a plecat la Wardak, în Afganistan. Aici, a trebuit să se ocupe de planificarea și coordonarea echipelor de mentori internaționali, să colaboreze cu departamentul de pregătire afgan în ceea ce privește îmbunătățirea procedurilor de lucru, instruirea comandanților de companie și batalion în domeniul aplanării stărilor conflictuale. Aici a fost și avansat în grad și decorat pentru activitatea desfășurată: “Nu știam că vor face asta. M-au chemat în sala de curs și mi-au zis că vor să mă întrebe ceva despre o misiune. Și, când ajung, văd că mă avansează în grad”, povestește Liviu Sâia.

Le-a făcut teren de fotbal copiilor din Tup Kalay

Obișnuiți să-l vedem ca blajinul purtător de cuvânt al Jandarmeriei Argeș, pierdem din vedere faptul că acest jandarm a fost unul dintre românii trimiși să-i învețe pe polițiștii afgani ce trebuie să facă în caz de revolte ale localnicilor. Experiența de la Wardak i-a adus aminte că un copil, indiferent cât de mult e forțat să crească într-o lume a războiul, rămâne tot un copil, pentru care două porți metalice cu ajutorul cărora se poate improviza un teren de fotbal rămân un cadou de 1 Iunie ce cu greu poate să fie uitat.
La Tup Kalay, copiii au foarte puține motive sau locuri de distracție. Un banal fotbal, la noi, devine acolo un lucru foarte riscant, cu atâtea terenuri minate în jur. Jandarmii români le-au pus două porți de fotbal și le-au dat pachete cu alimente și dulciuri, dar și 5 mingi ca să le bată cât e ziua de lungă. Drept mulțumire pentru cadourile lor, localnicii i-au servit cu pâine tradițională.
Doar o singură zi pe săptămână le era permis să aibă liber, iar atunci profitau de ocazie să-și sune familiile, să facă ceva sport, sau să mai schimbe impresii cu partenerii de coaliție. De departe, maeștri zilelor libere erau portughezii, care obișnuiau să-și petreacă singura zi liberă din săptămână într-o manieră artistică. Adică, să cânte la chitară și erau chiar buni, povestește căpitanul Sâia. 
Dacă ar mai pleca într-o astfel de misiune? Da, ar mai pleca, spune clar și răspicat căpitanul Sâia, care arată că este pasionat de acest domeniu și pe care vrea să-l aprofundeze. Ce-l face pe un militar să plece într-o astfel de misiune? Nu, nu banii sunt aceia care primează la militarii de carieră. Nu trebuie să fii un om dur sau să cauți situațiile conflictuale cu orice preț. Practic, un militar se simte bine doar acolo unde poate să aplice în fapt ceea ce și-a însușit în teorie, spune căpitanul Sâia. Faptul că avem români, argeșeni, a căror valoare este recunoscută pe plan internațional ne dă speranța că mai suntem cunoscuți în lume și pentru bune, nu numai pentru rele.    Ana Luca