37 de cruci votive îi ocrotesc pe câmpulungeni

Miercuri, 22 Mai 2013 16:55

# Un ansamblu singular în România, prea puţin promovat. Crucea Jurământului, cel mai important astfel de monument din Câmpulungul Medieval, consfinţeşte, prin inscripţiile în piatră, statutul de localitate cu auto-administrare, asemenea orașelor apusene independente, statut dobândit  în urmă cu aproape 400 de ani. Alte 36 de monumente similare, deosebit de valoroase, dar prea puţin promovate, întregesc dimensiunea istorică a municipiului. Istoricii şi-ar dori includerea crucilor votive într-un circuit turistic ce ar putea să le pună mai bine în valoare.
E cea mai importantă dintre crucile votive, care conferă unicitate acestui oraş istoric, însă prea puţini dintre cei care trec prin fosta capitală a Ţării Româneşti o remarcă. Crucea Jurământului, în forma sa autentică de la 1674, stă încastrată în zidul casei cunoscutului arhitect Dumitru Ionescu-Berechet. Chiar şi când iei la pas bulevardul Negru Vodă, pe care se află obiectivul, e destul de greu  să o observi  dacă nu urmezi indicaţiile unui câmpulungean binevoitor şi, mai ales, cunoscător al acestor moumente istorice, pentru că am găsit şi câţiva localnici care n-au auzit de crucea ce le veghează oraşul de 339 de ani încoace. Ce să mai spunem de turistul ajuns pentru prima dată în fosta capitală a Tării Româneşti care, dacă nu s-a documentat temeinic, înainte de a porni în itinerariu  n-are şanse să-şi bucure privirea cu  celebrul monument! Ceva mai vizibilă este copia acestei cruci, la fel de valoroasă ca şi originalul, ridicată în Piața Centrală, la 1790, de Nicolae Rucăreanu, jude la acea vreme.
“În Câmpulungul Medieval, după ce erau aleși și consimțiți prin procesiuni religioase la Mânăstirea NegruVodă, juzii se opreau la Crucea Jurământului, în fața alegătorilor, pentru a jura că vor respecta legile, că vor conduce orașul corect și că vor lupta pentru respectarea și aplicarea privilegiilor pe care locuitorii le aveau din partea domniei: scutirea de la o serie întreagă de dări pentru vin, pentru grâu, pentru “râmâtori”, dat fiind faptul că era vorba de un oraș situat într-o  localitate de munte, cu potenţial agricol redus. Aceste privilegii, sculptate în piatră,  pe Crucea Jurământului, confereau orașului statul de localitate cu autoadministrare, similar orașelor apusene independente”, explică  prof. univ. istoricul Ștefan Trâmbaciu, directorul Muzeului Municipal Câmpulung, cel care pledează pentru includerea acestor monumente  într-un circuit turistic ce le-ar putea pune mai bine în valoare.
Cristina Stancu

***

O parte din celelalte 35 de monumente sunt cruci de pârgari, însă majoritatea sunt cruci ridicate în principalele intersecții ale urbei, cu prilejul anumitor sărbători religioase, de personalități ale momentului.

***

Fiecare din cele 37 de cruci are inscripţionat câte un text ce conţine, în prima parte, o invocare a Sfintei Treimi. În continuarea textului se pomeneşte sărbătoarea cu ocazia căreia au fost ridicate,  iar la final  sunt amintite privilegiile de scutire ale celor care locuiau în oraşul medieval, privilegii pe care domnitorii Ţării Româneşti le înnoiau periodic.