Costă peste 40 miliarde de lei! Cele mai scumpe pânze de păianjen sunt în Vinoteca de la Ștefănești

Luni, 27 Mai 2013 22:32

Ridicat cu greu din mocirla falimentului în care a fost pe punctul să cadă, Institutul de Vinificație de la Ștefănești s-a scuturat de trei ori, asemeni voinicului din poveste, și a ajuns la punctul în care poate să vorbească și despre profit.
“Merge pe câștig de câțiva ani de zile. Nu e vorba de un profit mare. Vorbim aici de 40.000-50.000 lei anual, însă asta mai depinde și de anul de producție. Banii pe care îi câștigăm, se obțin din proiectele de cercetare care sunt acum în derulare, din vânzarea vinului și a oricărui alt material produs la noi. Adică, viță de vie, butași, dar și legume (tomate, vinete, fasole verde, spanac etc, cultivate pe 7.000 mp)”, spune directorul Constantin Tănăsescu. Practic, dintr-o instituție cu datorii de peste 200 miliarde lei vechi, de acum înainte se poate vorbi de o revenire spectaculoasă a unuia dintre cele mai mari branduri din țară și din județ.  Însă, acest lucru nu va fi posibil decât în măsura în care politicul își va lua mâna de pe directorii de instituții, mai ales aceia care au demonstrat că sunt niște buni manageri, și să aloce bani pentru cercetare, ca să debaraseze specialistul în cercetare de grija obținerii salariului. În contextul de față, institutul are de plătit la bugetul consolidat de stat, lunar, suma de 88 000 lei; ceea ce nu este o sumă tocmai de neglijat.

Totul se întinde pe suprafața unui teren de fotbal…

De departe, una dintre atracțiile locului rămâne vinoteca, cea care cuprinde peste 300 000 de sticle vechi încă de la înființarea institutului. La două nivele sub pământ, flancată de butoaie din lemn și frig, stau ascunse hrubele cu sticle de vin. Toate se odihnesc de ani de zile în poziția culcat. Fiecare an este marcat printr-o plăcuță pe care este trecut soiul din care face parte și anul de producție. Pânzele de păianjen sunt cei mai buni străjeri și cele mai bune dovezi că rar sunt vizitate de cineva. Favorita directorului Tănăsescu rămâne hruba cu vinuri din 1967. Cea mai ieftină sticlă costă 40 lei, iar cea mai scumpă, 600 lei. Pânzele de păianjen pot servi cu succes ca decor pentru un episod din serialul Indiana Jones. De când au fost depozitate acolo, nici sticlele și nici pânzele de păianjen nu au fost deranjate de nimeni. Ba chiar, am putea spune, că acestea dau tot farmecul locului. Frigul din preajmă și semiobscuritatea, completate de pânzele dese de păianjen de pe tavan, dau locului un aspect sinistru, care îți lasă senzația că în orice moment poate ieși o tarantulă cât o caracatiță ca să te înghită. Directorul Tănăsescu a primit ofertă de la o delegație de chinezi pentru toată hruba, însă cu o condiție: “Au venit niște chinezi care au zis că vor să cumpere toată hruba asta cu vin. Sunt peste 45 000 de sticle. Câteva zeci de miliarde ar costa tot. Însă, mi-au pus condiția ca să nu rup nicio pânză de păianjen. Când au văzut cum arată camera, pânzele de păianjen le-au plăcut atât de mult, că au spus că nu mai cumpără nimic dacă le rup.” Toată crama are suprafața unui teren de fotbal: o lungime de 160 metri liniari și 80 m lățime. Acolo mai pot fi găsite, ca obiecte de muzeu, și două dispozitive de pus dopuri la sticle. Ana Luca