"Carpaţi" – de la un festival de provincie, la unul internaţional, înscris în calendarul manifestărilor UNESCO

# Costin Alexandrescu, Leonte Socaciu, Corneliu Lamba şi Toma Biolan – patru dintre numele de care festivalul îşi leagă istoria. Deşi a devenit o tradiţie ca, an de an, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeş să ne bucure cu veselia şi culoarea unui festival internaţional de folclor, puţină lume ştie cum a luat el fiinţă şi la fel de puţină lume cunoaşte faptul că este singura manifestare din judeţul Argeş afiliată C.I.O.F.F.  (International Council of Organizations of Folklore Festivals and Folk Arts).

Ideea organizării unui festival internaţional de folclor a apărut în 1968, când mai multe personalităţi ale culturii argeşene din acele vremuri l-au propus ca pe un eveniment local. Pentru că autorităţile din acele timpuri s-au opus, respingând ideea unui festival de provincie, s-a decis organizarea unui eveniment de talie naţională. Specialiştii Casei Creaţiei Argeş – prof. Costin Alexandrescu, coregraful Leonte Socaciu, Corneliu Lamba şi poetul Toma Biolan, au înaintat o propunere pentru desfăşurarea festivalului la Curtea de Argeş, în postul "Sfintei Mării" (1 august-15 august), când lăutarii nu aveau nunţi şi puteau urca pe scena manifestării. În 1975, Casa Creaţiei Populare Argeş, în colaborare cu Primăria Curtea de Argeş şi Casa de Cultură "George Topîrceanu" organizează prima ediţie a festivalului. O măsură inedită, care s-a transmis şi la celelalte ediţii desfăşurate la Curtea de Argeş, a fost împlicarea celor mai reprezentative cadre didactice ale oraşului în rolul de gazdă, prin luarea în grijă a câte unui ansamblu din ţară, de care se preocupau în detaliu, ca adevăraţi ghizi pricepuţi.

Ediţia din 1977, anulată printr-o directivă PCR

În perioada 11-14 august 1977 era programată cea de-a doua ediţie, ce avea deja înscrişi participanţi din 17 judeţe. Festivalul nu a mai fost organizat în acel an din cauza unei directive de la Comitetul Judeţean Argeş al P.C.R. conform căreia “toate manifestările în aer liber, care antrenează ca public mii de oameni, se suspendă...”. Aşa că primele ediţii ale festivalului n-au avut loc anual, ci din doi în doi ani.
Ediţia a II-a s-a derulat abia în 1978 şi a reunit 22 de ansambluri din ţară, iar cea de-a treia, în august 1980, când pe scenă au urcat 14 ansambluri din 10 judeţe. De la această ediţie şi până la cea din anul 1988, directorul festivalului a fost Maria Ciobăcel – vicepreşedintele Comitetului pentru Cultură şi Educaţie Socialistă (anterior director a fost etnomuzicologul Ludovic Paceag).

Singurul festival din judeţul Argeş afiliat C.I.O.F.

Din 1975 şi până în 1990, festivalul a avut un caracter competiţional întern. Un rol determinant în menţinerea acestei manifestări până în anul 1990 l-a avut directorul Casei de Cultură, prof. Mihai Tiţa, un om cu mare deschidere spre cultura populară, un cunoscător al obiceiurilor, cântecelor, jocului şi portului popular.

După 1990, festivalul apătă un caracter internaţional

Ediţia a VIII-a (9-12 august 1990) s-a desfășurat pe Stadionul oraşului, iar de data aceasta, la eveniment au fost prezente şi festivaluri din străinătate: "Floricica" din Rezina – Republica Moldova, „Citta di Favora”, Sicilia-Italia, "Attaköy" din Istambul – Turcia; au participat şi ansambluri din județele: Arad, Braşov, Dolj, Maramureş, Sibiu, Vâlcea şi cinci ansambluri din judeţul Argeş. Evenimentul a fost o reuşită autentică. La invitaţia Primăriei din Piteşti, între 14-17 august, festivalul a continuat şi la Piteşti. Anul următor, în organizarea Centrului Creaţiei Populare Argeş şi a Primăriei-Piteşti, la Grădina de vară a Teatrului „Al. Davila”s-a derulat Festivalul Internaţional de folclor "Piteşti-91" şi a continuat la Căminul Cultural din Călineşti şi la Casa de Cultură a Sindicatelor de la Mioveni.  “Festivalul Carpaţi este singurul festival din judeţul Argeş afiliat C.I.O.F. (International Council of Organizations of Folklore Festivals and Folk Arts, ONG în relaţii formale cu UNESCO), fiind inclus în calendarul său de manifestări.”, explică Sorin Mazilescu, directorul CJCPC Argeş.
Începând cu ediția a IX-a, festivalul a căpătat altă formulă organizatorică, desfăşurându-se la Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Cabana "Voina", iar în ediţiile următoare, manifestarea a ajuns să fie prezentă în toate localităţile urbane ale judeţului. Începând din anul 1996, directorul festivalului a devenit maestrul coregraf Dorin Oancea. Până atunci, această misiune a fost îndeplinită şi de profesorii Maria Ciobăcel, Costin Alexandrescu şi Mihai Tiţa. De-a lungul anilor, festivalul a fost onorat de zeci de ansambluri folclorice din: Belgia, Bulgaria, Canada, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, India, Italia, Iugoslavia, Letonia, Lituania, Macedonia, Mexic, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Slovenia, Spania, Turcia etc. iar fiecare ediţie din cele desfăşurate până acum a însemnat o reuşită, festivalul câştigând o frumoasă tradiţie în viaţa spirituală a Argeşului.

Anul acesta, la ediţia jubiliară, vor participa ansambluri de pe întreg Mapamondul

Festivalul, condus, în prezent, de Cătălin Oancea, se află în pragul celei de-a XXX-a ediţii. Între 10-15 august 2013, în deschiderea Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, pe scena festivalului vor urca ansambluri din Brazilia, Bulgaria, Georgia, Coreea de Sud, Mexic, Moldova, Ţara Galilor, Turcia şi Venezuela. Nu vor lipsi nici ansamblurile locale. Evenimentul va debuta la Piteşti şi va continua cu spectacole la Câmpulung, Mioveni, Topoloveni şi Curtea de Argeş, urmând să încheie tot la Piteşti. Pentru a celebra ediţia jubiliară, va fi lansat şi un album foto al Festivalului Carpaţi, precum şi o carte care să încununeze această ediţie.

“Ediţia jubiliară a festivalului Carpaţi din acest an va promova, încă o dată,  Argeşul în lume, pentru că ansamblurile participante vor deveni ambasadoarele noastre în ţarile din care vin!” spune Sorin Mazilescu, directorul CJCPC Argeş.
Material realizat de Cristina Stancu

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea