Cum a ”ajutat” familia Boureanu la insolvenţa Oltchim

# Amănunte ale ingineriilor comerciale puse în practică de fostul deputat PDL de Argeş Cristian Boureanu. Printr-o firmă care avea acelaşi nume cu cel al diviziei de profile a Oltchim, Cristian şi Sorin Boureanu au făcut, cu sprijinul directorului C-tin Roibu, afaceri unilateral-profitabile cu ceea ce a reprezentat, odată, combinatul vâlcean.
Odată cu privatizarea Combinatului Oltchim, au ieşit la iveală nenumăratele nereguli care au stat la baza datoriilor de milioane de euro care au contribuit la insolvenţa colosului industrial de la Vâlcea, iar amănuntele ingineriilor care au dus la căpuşarea colosului industrial continuă să uimească. Ancheta pentru stabilirea principalilor vinovaţi de creşterea alarmantă a datoriilor scoate la iveală manevrele prin care banii Oltchim-ului au „dispărut” în tranzacţiile cu o serie de firme căpuşă multe aparţinând fostului director al combinatului, Constantin Roibu, dar şi  fostului vicepreşedinte PDL, Cristian Boureanu: printre altele, combinatul a virat sume consistente în conturile a două dintre firmele deţinute de fostul deputat şi fratele său, Sorin Boureanu: Romplast şi Topanel.
Anexele raportului privind cauzele insolvenţei Oltchim Rm.Vâlcea vin cu amănunte ale relaţiei pe care combinatul a avut-o cu fraţii Sorin şi Cristian Boureanu.

Divizia de profile PVC a Oltchim se numea Ramplast, iar firma fraţilor Boureanu - Ramplast Distribuţie

Firma fraţilor Boureanu, Ramplast Distribuţie, care nu întâmplător şi-a luat numele după divizia de profile PVC a Oltchim (Sorin Boureanu înregistrând, primul, la OSIM marca Ramplast pentru feronerii şi accesorii, lucru pe care combinatul nu-l făcuse pentru divizia profile PVC) n-a plătit la acea vreme nici o datorie către combinat şi, în plus, s-a folosit de confuzia voită între numele celor două firme pentru a-şi dezvolta afacerea.
După cum au relatat, cu ceva timp în urmă, ziariştii de la Vocea Vâlcii, din contractul cu SC Oltchim SA, firma celor doi fraţi, care, aşa cum aminteam, avea acelaşi nume cu cel al diviziei de profile a Oltchim (manevră reuşită prin ingineria în urma cărei  nu s-au achitat nici măcar sumele care în mod normal ar fi fost datorate pentru folosirea mărcii) a avut o cifră de afaceri în creştere continuă: de la 1,9 milioane lei în 2006, la 4,9 milioane lei în 2007, ajungând la 7,7milioane lei în 2008, pentru ca, în 2009, vânzările firmei celor doi fraţi că crească impresionant cu 65 miliarde lei vechi.
Recent, cotidianul central Evenimentul Zilei relata cum fostul deputat a reuşit să iasă basma curată din afacerea  care a pus umărul la insolvenţa combinatului: “Cristian Boureanu s-a retras din firma Estepan SA Râmnicu Vâlcea în 2010, iar în alte două societăţi a rămas cu o cotă mică din acţiuni, afacerile fiind continuate doar de fratele său. Sorin Boureanu a rămas doar cu Ramplast şi cu Topanel.
1,1 de miliarde lei sunt pierderile realizate de Oltchim în perioada 2009 - 2012, inclusiv din cauza firmelor „căpuşă”

Tranzacţii comerciale controlate de management

Potrivit raportului prezentat de avocatul Gheorghe Piperea (cel care asigură administrarea judiciară a combinatului), Oltchim a încheiat, în condiţii defavorabile, contracte firme în care acţionar era chiar Constatin Roibu, directorul general care şi-a legat timp de 20 de ani numele de Oltchim, sau interpuşi ai acestuia, dar şi lideri sindicali, cum este cazul lui Mihai Diculoiu. Mecanismul de căpuşare intervenea atât pe partea de furnizare, cât şi în distribuţie. Concret, firmele livrau către Oltchim materie primă la suprapreţ. Ulterior, achiziţionau produsul finit la un tarif egal cu costul producătorului, pentru a îl vinde apoi la preţul pieţei. Cumpărarea la suprapreţ şi vânzarea la un tarif egal cu costul de producţie au contribuit, în anii 2009 – 2012, la pierderile de peste un miliard de lei.”


Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea