Aveţi la dispoziţie o săptămână ca să vă daţi cu părerea asupra regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de ecarisaj

#  Autorităţile locale aşteaptă propunerile şi sugestiile piteştenilor  până la sfârşitul acestei luni #  FNPA cere deja câteva  modificări  în conţinutul regulamentului. # În judetul Argeş există cca 170.000 de câini cu stăpân, din care cca  85% se află în mediul rural, iar anual se nasc din aceştia minimum 300.000 de pui care, în majoritatea lor sunt abandonaţi în oraşe. Proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de ecarisaj şi protecţia animalelor din municipiul Piteşti este supus dezbaterii publice până pe 31 august. Orice piteştean poate veni cu sugestii sau propuneri pentru îmbunătăţirea variantei gândite de autorităţile locale. Federaţia Naţională pentru Protecţia animalelor a formulat deja, prin intermediul săptămânalului Atitudine în Argeş, un punct  de vedere referitor la modificările ce ar trebui aduse acestui regulament.

În şedinţa ordinară  Consiliului Local de săptămâna aceasta se va face recepţia noului adăpost de câini fără stăpân de la Smeura, cel gândit de autorităţile locale pentru a veni în completarea biobazei administrate de Asociația Ute Langenkamp, biobază care a devenit de ceva vreme, supraaglomerată.
„Este vorba de recepţionarea lucrărilor la depozitul de câini fără stăpân de la Smeura, iar într-o sedinţă viitoare vom prezenta Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de ecarisaj şi protecţia animalelor din municipiul Piteşti,  supus deja dezbaterii publice”, spune primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc.
Aşadar, după o serie de întârzieri şi amânări cauzate, mai întâi, de litigiul legat de terenul fostului CET SUD (pe care urma să se ridice construcția) și, ulterior, de căutarea unui alt spațiu, în 2011  s-a găsit noua soluție - un teren situat chiar lângă actuala biobază. Conform promisiunilor iniţiale, noul adăpost - o investiţie de 400.000 de euro, cu 2200 de locuri -  urma să fie dat în folosinţă încă din primăvara anului trecut. N-a fost însă aşa, pentru că lucrările s-au mai întins pe încă un an! Adăpostul a fost finalizat în urmă cu puţin timp,  iar acum are loc recepţia biobazei despre care conducerea Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor  spune că nu va face altceva decât să  agraveze fenomenul câinilor fără stăpân.

Prevederile noului regulament

Conform regulamentului supus dezbaterii publice, prin serviciul de ecarisaj se vor realiza următoarele activităţi: capturarea şi transportul câinilor fără stăpân de pe raza municipiului, pe baza reclamaţiilor scrise ale persoanelor fizice şi juridice, înregistrate la sediul operatorului, precum şi în baza unui program anual/ lunar de prestări servicii;  examinarea animalelor, după capturare, deparazitarea, vaccinarea, identificarea şi cazarea acestora în adăposturi, în condiţiile legii, precum şi supravegherea acestora, zilnic, pe toată perioada cazării; asigurarea hranei şi a curăţeniei adăpostului;  înregistrarea câinilor într-o bază de date unică. Registrele speciale vor fi vizate de medicul veterinar, concesionar al activităţii de asistenţă sanitar-veterinară şi vor cuprinde informaţii referitoare la: data capturării, data şi ora cazării în adăpost, caracteristicile individuale ale animalului, numărul de identificare, numărul de câini prinşi/revendicaţi/adoptaţi, numărul fişei de adopţie, data vaccinării antirabice, data sterilizării, numărul de câini eutanasiaţi, motivul eutanasierii şi substanţele folosite, data predării cadavrelor la societatea de incinerare; Acelaşi serviciu va asigura şi eutanasierea, în condiţiile legii, a animalelor cu boli incurabile, “pentru a le scuti de suferinţe fizice şi psihice inutile”.

Bază de date a persoanelor care au adoptat, revendicat ori care au solicitat returnare în teritoriu

Serviciului de ecarisaj  îi revine şi tratarea câinilor bolnavi şi efectuarea demersurilor necesare în vederea adoptării acestora de către persoane fizice şi juridice, precum şi de reprezentanţi ai asociaţiilor, fundaţiilor şi  ONG-urilor de protecţia animalelor, în scopul întreţinerii lor în adăposturi proprii autorizate, în care se asigură asistenţă medicală veterinară precum şi sterilizarea animalelor adoptate sau returnate în teritoriu, la cererea comunităţii;
În acest scop, va fi creată o bază de date a persoanelor care au adoptat, revendicat ori care au solicitat returnare în teritoriu, pentru monitorizarea bunăstării animalelor, asigurată de proprietarii sau deţinătorii acestora.
Conform proiectului, serviciul de ecarisaj va asigura şi strângerea, transportul şi cazarea animalelor, altele decât câinii, precum şi a păsărilor abandonate sau fără stăpân, aflate pe domeniul public; colectarea, transportul şi neutralizarea cadavrelor de animale şi păsări de pe domeniul  public; colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere din gospodăriile populaţiei. Cei interesaţi să adopte animale din adăpostul serviciului de ecarisaj o pot face gratuit, în condiţiile legii.

Obiecţiile FNPA

Deşi apreciază  ca pozitive o serie de puncte din acest regulament, conducerea Federaţiei Naţionale pentru Protecţia animalelor are şi câteva obiecţii. Prima dintre ele face referire la denumirea serviciului.
“Serviciu de ecarisaj este o denumire ce aparţine unui trecut îndepărtat în care câinii erau consideraţi gunoaie, fapt pentru care se “ecarisau”. Ecarisajul semnifică, de fapt colectarea deşurilor, curăţenia. Suntem deja extrem de departe de mentalitatea şi comportamentul de acum 20-30 de ani. Oamenii tratează acum câinele comunitar cu multă compasiune, întelegere, îl îngrijeşte şi îl protejează, iar noi, încă din 2001, discutăm, în mod oficial, precum s-a definit şi prin lege, de serviciul de gestionare a câinilor şi nu de ecarisare. Chiar dacă cineva ar fi tentat să spună că nu contează denumirea, ci ceea ce se face prin acest serviciu, sunt de părere că,  în fapt, contează extrem pentru că termenul este şi incorect, şi nici nu exprimă tipul de moralitate la care a ajuns societatea. Asadar inclusiv din definiţia “ecarisajului” trebuie sa fie eliminată sintagma “activitatea de reducere a câinilor vagabonzi” aceasta efectuându-se prin gestionare şi nu prin colectarea deşeurilor.” , spune Carmen Arsene preşedinte FNPA, care cere, în numele federaţiei,  inclusiv schimbarea  definitiei  animalului fără stăpân.
“Definitia câinelui fără stapân este într-adevăr preluată din legea 60/2004: orice animal care, fie nu are adăpost, fie se găseşte în afara proprietăţii stăpânului sau a deţinătorului său însă este una incorectă pentru ca este o contradicţie în termeni prin însăsi exprimarea ei dar şi o contradicţie cu definiţia deţinătorului, preluată din legea 205/2004, ca fiind  proprietarul, persoana care deţine cu orice titlu valabil, precum şi orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află animalul. Pe scurt, un animal cu stapân nu poate fi un animal fără stapân! Aşadar, pentru a nu fi ridicaţi şi câinii cu stăpân, pentru a se evita, astfel, abuzurile şi problemele cu legea între personalul prinzător şi deţinătorul animalului, sugerăm ca definiţia animalului fără stăpân să fie modificată.” , spune preşedintele FNPA.

Regulamentul prevede restituirea animalelor doar pe bază de declaraţie de angajament

În cazul animalelor ajunse în adăpost şi revendicate, ulterior,  restituirea se va face numai după completarea şi semnarea declaraţiei/angajament şi după efectuarea plăţii pentru serviciile prestate de operator până la data ridicării animalului din adăpost.  Returnarea în teritoriu a animalelor sănătoase, sterilizate şi care nu sunt agresive se va face pe bază de cereri scrise, cu acordul asociaţiilor de proprietari interesate, numai după completarea declaraţiei angajament de către solicitant, pentru asumarea răspunderii privind  supravegherea şi ocrotirea animalelor.  Articolul prin care se stipulează ca animalele sănătoase, blânde nu pot fi întoarse decât în baza acceptului asociaţiei de proprietari este considerat de către conducerea FNPA un minus pentru buna derulare a activităţii de gestionare a câinilor fără stăpân: “aceasta este o procedură care va obstrucţiona in mod grav activitatea. Nici primăria şi nicio organizaţie de protecţie a animalelor nu poate prelua şi întreţine în adăpost mii de câini. Pentru că ridicarea din stradă şi încarcerarea în adăposturi a câinilor care sunt deja sterilizaţi, vaccinaţi, cunoscuţi şi protejaţi de populaţie va conduce la ocuparea rapidă a teritoriului de alţi câini, nesterilizaţi, nevaccinaţi, necunoscuţi şi astfel, niciodată nu vom termina cu acest flux continuu de câini. Aşadar, orice câine sănătos şi blând trebuie returnat în locul de provenienţă, iar adăposturile trebuie ocupate numai cu acei câini care nu sunt acceptati de populaţie precum caini care muşcă fără a fi provocaţi şi care, deci, este inacceptabil să fie ţinuţi în stradă, sau câini care sunt agresivi cu alte animale ori caini bolnavi sau care nu pot convieţui în teritoriu din diverse motive.”

FNPA cere condiţii mai bune în padocuri

Conducerea federaţiei spune că dimensiunile minime pentru spaţiile de adăpostire a câinilor, preluate în regulament din ordonanţa de gestionare a câinilor, erau valabile doar până în 2008, când câinii erau eutanasiaţi după 14 zile şi  că  ar trebui modificate „În cazul adăpostirii definitive a câinilor condiţiile trebuie să respecte normele stipulate prin legea 205 de protecţie a animalelor, serviciul de gestionare a câinilor fiind, în acest caz, deţinătorul animalelor! Așadar, un câine nu poate trăi într-o cușcă de 2 metri pătraţi!”, adaugă Carmen Arsene.

Eutanasierea

Conform normelor europene şi legislaţiei interne, câinii sunt consideraţi animale comunitare, iar eutanasierea acestora în alte situaţii decât cele prevăzute expres de lege ori prinderea şi maltratarea câinilor precum şi organizarea luptelor cu câini sunt interzise. Eutanasierea câinilor cu boli incurabile şi a celor agresivi se va efectua de către un medic veterinar care posedă atestat de liberă practică eliberat de Colegiul Medicilor Veterinari, în  condiţiile legii, cu substanţele prevăzute de legislaţia în vigoare şi prin procedeele acceptate de  normele sanitar-veterinare, astfel încât procedeele şi substanţele utilizate să nu provoace chinuirea animalelor. Potrivit regulamentului, se interzice efectuarea eutanasiei de către persoane neautorizate. Spaţiul pentru eutanasiere şi depozitare temporară a cadavrelor, în vederea transportului la incinerator, nu sunt deschise vizitării  persoanelor străine. Serviciul de ecarisaj poate presta, contra cost, servicii în beneficiul persoanelor fizice şi juridice.

Săptămâna aceasta, FNPA va transmite Primărie Piteşti un punct de vedere referitor la aspectele care ar trebui reglementate. Iată o parte dintre acestea

“Sunt de apreciat multe puncte din acest regulament, din care amintesc gratuitatea adopţiei, care vine în sprijinul tuturor, al animalului, al primariei, al operatorului, al comunitatii! Aduce şi rezolvarea unei necesităţi vechi, faptul că există posibilitatea adăpostirii şi acordării de prim-ajutor şi altor animale decât câini, cunoscut fiind faptul că cetăţenii se confruntă cu situaţii diverse, precum cai maltrataţi pe care doresc sa-i salveze ori alte animale aflate în impas.
Este de apreciat că regulamentul se mulează după legislaţia în vigoare, după normele europene, după normele morale şi după necesităţi.
Referitor la  proiectul HCL  de sterilizare obligatorie a câinilor cu stăpân, Piteștiul a avut o situaţie specială. Pe lângă sterilizările efectuate continuu în stradă, mii de câini şi-au găsit familii în Germania, deci mii de câini au fost eliminaţi din stradă. Problema era rezolvată dacă se începea de mai mulţi ani, așa cum am propus, o sterilizare la nivelul câinilor cu stapân din Piteşti şi din imprejurimi,  acolo de unde derivă problema câinilor comunitari prin abandon.
În acest context, apreciem şi un alt proiect de hotărâre de consiliu local care a fost lansat mai devreme şi pentru care noi am pledat înca din 2007 şi anume sterilizarea obligatorie a câinilor cu stăpân care nu sunt de rasă. Dacă programul de sterilizare a câinilor cu stăpân din Piteşti va fi implementat, dacă acest program va cuprinde întreg judeţul şi  va fi derulat cu multă responsabilitate, putem admite că în cca. 5 ani vom rezolva problema cîinilor comunitari. Amintim că. în conformitate cu catagrafia efectuată de FNPA, în judetul Argeş există cca 170.000 de câini cu stăpân, din care cca  85% se află în mediul rural, iar anual se nasc din aceştia minimum 300.000 de pui care, în majoritatea lor sunt abandonaţi în oraşe. Aşadar dacă programele de gestionare a câinilor se adresau, în special celor cu stapân, problema câinilor din stradă nu exista! Este de remarcat însa că puţinele persoane care se opun unei sterilizari obligatorii sunt exact acele persoane care işi “gestioneaza” problema puilor prin aruncarea lor în curţile altora ori pe domeniul public.” Spune Carmen Arsene, preşedintele FNPA.
Cristina Stancu

Carmen Arsene, preşedinte FNPA: ”Daca programul de sterilizare a câinilor cu stăpân din Piteşti va fi implementat, dacă acest program va cuprinde întreg judeţul şi  va fi derulat cu multă responsabilitate, putem admite că în cca. 5 ani vom rezolva problema câinilor comunitari.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea