Ion Georgescu: În viziunea mea, în anul 2020, Mioveniul va fi schimbat în bine cu cel puţin 30%

Luni, 02 Decembrie 2013 14:26

Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele şi oportunităţile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase. O astfel de strategie de dezvoltare locală se află în curs de elaborare şi în oraşul Mioveni, oraş ce reprezintă pentru mulţi un reper din punct de vedere al dezvoltării socio-economice.
# Domnule primar, ştiu că în perioada aceasta lucraţi la elaborarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice pentru perioada 2014- 2020. Care sunt principalele obiective ale acestei strategii?
- Acestă strategie cuprinde, absolut, tot ce are nevoie oraşul Mioveni, începând de la infrastructură, utilităţi, servicii, cultură, învăţământ, sănătate, toată paleta activităţii care intră direct sau indirect în subordinea Consiliului Local Mioveni. Pentru această strategie s-a făcut un studiu de cercetare, care totodată ne-a arătat şi îmbunatăţirea serviciilor publice ce a avut loc din 2008. Această strategie este afişată şi pe site-ul instituţiei, dar este doar o mică parte pentru că ea are mai multe capitole şi nu este în varianta finală. Cred că până la sfârşitul lunii decembrie va fi finalizată, completată cu toate capitolele. Noi, cum terminăm un capitol, îl şi afişăm pe site-ul instituţiei pentru că, pentru locuitori, una este să citească astăzi 10 pagini şi alta este să citească odată 200 de pagini. Pentru acest lucru am ales să o împărţim pe capitole, pentru ca cetăţeanul să o consulte mai uşor şi să poată să parcurgă aceste domenii cu noi, ca la final să poată veni cu recomandări şi îmbunătăţiri. Eu îi invit pe cetăţeni să participe şi la dezbaterile publice. Este posibil să fie lucruri pe care noi nu le-am întâlnit până acum şi care sunt necesare oraşului Mioveni. Ceea ce pot eu să spun este că noi am dat atenţie egală tuturor domenilor de activitate, şi aici aş aminti: locurile de muncă, sănătatea, şcoala, servicile şi utilităţile către populaţie şi agenţi economici, siguranţa cetăţeanului pe stradă şi partea cultural-educativă ce va avea, în curând, un centru cultural–educativ nou, Palatul Copiilor. Nu neglijăm niciun domeniu de activitate. În primul rând, nu poţi accesa fonduri europene pe un domeniu de activitate dacă el nu e trecut în strategia de dezvoltare. De asemenea, am avut câteva discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş, în special cu domnul preşedinte Constantin Nicolescu şi cu administratorul C.J., Florian Pena, în care am discutat despre mai multe proiecte în comun. La Mioveni, pentru utilităţi – apă şi canal- am înfinţat ADIA Valea Argeşului şi Muscelului, iar strategia oraşului Mioveni cumulată cu strategia ADIA, pe servicii de apă şi canal, va fi încorporată şi inclusă în strategia de dezvoltare a judeţului Argeş. Totodată, mai avem şi proiecte aparte, care sunt iniţiate de C.J., de preşedintele Nicolescu, cum ar fi:  tramvaiul uşor de suprafaţă la care se lucrează de 2-3 ani de zile, aducţiunea apei potabile din zona Voina-Rucăr, a doua mare alimentare cu apă a municipiului Piteşti, şi trecând şi prin zonele oraşului Mioveni şi a comunelor limitrofe, probabil că va fi peste ani de zile o sursă de apă pentru noi foarte ieftină, apă de munte, apă netratată, apă curată.
# Această strategie de dezvoltare, până acum, după ce parametri a fost concepută?
- În primul rând, am continuat tot ce nu s-a realizat în strategia din 2008. Totodată, de la emisiunile TV, de la dezbaterile publice care au avut loc până acum, de la audienţe, din scrisori şi alte metode, am cules problemele cetăţenilor pe care le-am cuprins într-un document şi de care am ţinut cont în elaborarea acestei strategii. Nu ştiu dacă în aceşti doi – trei ani de mandat, cât a mai rămas, vom putea noi să deschidem şi să depunem proiectele pe toate axele deschise pentru finanţare de către Uniunea Europeană, dar cei care vor veni, mă refer la primar, viceprimar şi consilieri locali, sper că vor continua aceste ţinte care vor rămâne cuprinse în strategia aceasta de dezvoltare. Eu sper ca dezbaterile să mai aducă mici modificări, în sensul de îmbunătăţire a strategiei pentru că acesta este rolul dezbaterilor şi nu ştiu câţi dintre cetăţenii oraşului Mioveni pot să vizualizeze strategia pe site-ul Primăriei sau pe mail.
De asemenea, s-au făcut şi chestionare în care au fost intervievaţi 786 de cetăţeni din toate cartierele oraşului Mioveni, fiind întrebaţi de calitatea serviciilor publice. Acest lucru s-a dovedit relevant pentru că vă pot da un exemplu concludent şi anume: calitatea apei la nivel de oraş. În urma acestor chestionare făcute pe cartiere, cetăţenii au răspuns în felul următor, cu privire la calitatea apei:
Clucereasa: 63% foarte bună
Făget: 67% foarte bună
Racoviţa:68% foarte bună
Colibaşi: 52% foarte bună.
Această diferenţă se explică prin faptul că la Colibaşi apa este cumpărată de la Uzina Dacia, pe când la Făget şi Racoviţa apa este furnizată din puţuri de adâncime. Aşadar, aceste studii s-au dovedit că sunt foarte utile.
Cât priveşte starea clădirilor, cetăţenii au răspuns în felul următor:
Clucereasa: 45% foarte bună
Colibaşi: 62% foarte bună
Făget: 59% foarte bună
Mioveni: 34% foarte bună.
În Mioveni sunt supăraţi foarte mulţi pe reabilitarea termică pentru că eu, pe timpul guvernării PDL, nu am primit bani pentru acest program. Am participat cu 25 de blocuri şi nu am primit nimic. Oamenii, automat că sunt supăraţi şi revoltaţi, având în vedere că la Slatina s-au dat 500 de miliarde, Onţanu a luat şi el 400 de miliarde, iar Mioveniul nu a primit niciun leu. Din punctul meu de vedere banii aceia nu puteau fi împărţiţi pentru toţi.
# Cu alte cuvinte, domnule primar, cum va arăta oraşul Mioveni în 2020?
În viziunea mea, în anul 2020, Mioveniul va fi schimbat în bine cu cel puţin 30%. Sigur, în 2020, Mioveniul va avea un spital nou cu 5 etaje şi cu pistă de elicopter pentru S.M.U.R.D, va avea o sală de sport cu trei mii de locuri, va avea un ansamblu de apartamente, cu una, două şi trei camere în zona E-uri a cartierului Mioveni. Va mai avea un cartier nou de case rezidenţiale în zona Racoviţa, va avea o zonă de picnic între Făget şi Colibaşi ce va putea primii, aproximativ 100 de familii odată. Va fi dotată cu grătare, băncuţe, toalete şi absolut tot ce este necesar. Mioveniul în 2020 va mai avea un parc industrial care va crea între 1000 şi 3000 de locuri de muncă, în funcţie de specialitatea firmelor care vor veni în acest ansamblu. În 2020, oraşul Mioveni cred că va face pasul la municipiu. Având în vedere această dezvoltare, cu siguranţă va creşte numărul locuitorilor şi vom atinge ţinta de 40 de mii de locuitori pentru a putea să ne încadrăm la ultima legislaţie, ce a fost modificată de guvernarea PDL de a mări pragul de la 30 de mii la 40 de mii de locuitori. Aşadar, dacă se doreşte de către administraţia publică de la vremea respectivă, de către locuitori, Mioveniul va putea ajunge municipiu. Nu este adevărat că se vor majora taxele şi impozitele trecând la municipiu. Poţi să majorezi taxele şi impozitele şi dacă eşti comună, oraş sau municipiu. Acest lucru nu are nici o influenţă. Noi, în ultimii 5-6 ani, nu am majorat taxele şi impozitele. Unde am fost obligaţi, am dat coeficientul de inflaţie. Nici anul trecut, când s-a pus problema majorării taxelor şi impozitelor noi nu am majorat. Singura creştere pe care am aplicat-o a fost cea de 16% pentru periferie, la limita fondului forestier, mergând pe premiza că ne creează foarte mult disconfort agenţii economici, persoanele private, nu cei cu un hectar de teren, cei cu sute de hectare. Majorarea de 16%, care a fost acum un an de zile, nu a afectat populaţia oraşului Mioveni. A afectat boierii, firmele mari, care crează disconfort locuitorilor, care au stricat arterele de circulaţie, structura rutieră şi ne-am gândit ca din cei 16%, cel puţin, să reparăm infrastructura rutieră pe care au afectat-o. E o nebunie, pentru că fondul forestier e proprietate privată, iar arterele de circulaţie sunt ale noastre. Fondul forestier nu trebuie să-l obstrucţionezi, ci trebuie să-l laşi să circule. Noi am încercat să ţinem cât de cât sub control acest domeniu. Cel mai afectat cartier este Făgetul şi pe urmă Racoviţa  din cauza aceasta a exploatărilor masive de material lemnos. Văd că se taie la capul gol, dar de plantat nu prea se plantează. Nu ştiu ce va fi în viitorul apropiat. Toate organismele vorbesc de protecţia mediului, de sol, de aer, dar văd că rămâne numai la stadiul de vorbă şi în cel mai rău caz, mai dau câte o adresă, câte o amendă la Primărie, dar la cei care fac acest mare jaf legal sau ilegal, văd că nu-i întreabă nimeni. E normal ca populaţia oraşului sau a comunei să fie revoltată. La televizor se vorbeşte că aceste tăieri masive afectează biosfera, afectează viaţa de zi cu zi a omului şi este normal ca cetăţeanul să fie revoltat pe acest lucru, dar pe de altă parte, primarul nu are voie să intre în fondul forestier privat, să controleze pentru că el este cel mai aproape de locul respectiv şi ştie cel mai bine ce are în ogradă. Sunt multe lucruri legislative necorelate.
Din ce ştiu eu, din discuţiile administrative şi politice, s-au făcut demersuri şi, undeva, în luna ianuarie 2014, se va reveni la normalitate şi aici mă refer la Finanţele Publice Argeş.
# Ce părere aveţi de proiectul descentralizării?
- Proiectul descentralizării, prin ce s-a discutat până acum, cred că va fi benefic pentru judeţ, pentru oraş, pentru comună şi mai greu pentru preşedintele Consiliului Judeţean, dacă nu i se vor da surse de finanţare, pentru că majoritatea instituţiilor vor trece în subordinea Consiliilor Judeţene. Din punct de vedere al identificării problemelor reale din judeţ, cel care va trebui să ia măsuri şi să finanţeze va fi mai aproape de problema respectivă şi va cunoaşte foarte bine ce trebuie făcut. Încă o dată spun că va fi benefic numai dacă vor veni şi sursele de finanţare.
Din punct de vedere a ceea ce s-a făcut înainte, sunt total nemulţumit, pentru că nu trebuia ca Finanţele Publice din judeţul Argeş să fie mutate dintr-un judeţ cu tradiţie, dintr-un judeţ care dă circa 25% la exportul României, dintr-un judeţ care contribuie la PIB-ul României cu 6-7%  din care 5% pleacă numai de la Mioveni.
Am speranţa, că cel puţin Finanţele Publice se vor întoarce în Argeş de la Ploieşti. Din ce ştiu eu, din discuţiile administrative şi politice, s-au făcut demersuri şi, undeva, în luna ianuarie 2014, se va reveni la normalitate şi aici mă refer la Finanţele Publice Argeş.
# Acum, spre final de an, ce evenimente marcante se vor desfăşura în Mioveni?
- În primul rând, invit pe toţi cei care doresc să vadă un aşezământ nou de cultură, pe data de 4 decembrie, atunci când va avea loc inaugurarea Palatului Copiilor, care după Sfântul Ion, la anul, va intra în regim normal de funcţionare. Al doilea eveniment important va fi pe data de 5 decembrie, când Moş Nicolae va face un popas în Mioveni pentru copiii oraşului nostru şi cred că, dacă copiii îl vor aştepta în număr foarte mare, Moş Nicolae va vorbi cu Moş Crăciun să vină şi el. Tot în cinstea acestui eveniment şi al copiilor, în special pentru a-l convinge pe Moş Nicolae să-l trimită şi pe Moş Crăciun, aprindem şi iluminatul ornamental de sărbători al oraşului Mioveni.
# Aveţi şi un mesaj pentru locuitorii oraşului Mioveni, acum în prag de sărbători?
Sper ca locuitorii oraşului Mioveni, în această lună plină de sărbători, să uite de problemele care îi apasă,  ca în ziua de Moş Nicolae, de Crăciun, de Revelion să încercăm să ne gândim şi la lucruri frumoase, la familie şi la toţi cei apropiaţi.
Eu le promit că administraţia publică locală, în această perioadă, va fi mult mai atentă în folosul cetăţenilor în ceea ce priveşte traficul, utilităţile şi siguranţa pe stradă pentru a nu fi afectate aceste sărbători.
Tuturor, în ajun de sărbători, le urez multă sănătate, îndeplinirea tuturor dorinţelor şi un an nou fericit!
Lucian GHERGUŞ