Concurs între parlamentarii argeșeni: cine interpelează mai mult…cu sau fără succes (III)

Luni, 19 Mai 2014 22:19

Continuăm seria  deputaţilor şi senatorilor  de Argeş care s-au “remarcat” în Parlamentul României cu interpelări sau iniţiative legislative în folosul (sau nu) al electoratului care i-a votat. În ediţia aceasta,  deputaţii Gheorghe Marin şi Mircea Drăgici şi senatorul Ionuţ Elie Zisu!
Deputatul Gheorghe Marin, ales  în circumscripţia electorală nr.3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, nu  poate trece la activitatea parlamentară din actualul mandat decât  8 luări de cuvânt şi o declaraţie politică, cu precizarea că numele său apare totuşi şi pe 14 propuneri legislative, la care este cosemnatar, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari.
Cu toate că a fost ales de câmpulungeni, deputatul de Argeş, odată ajuns în parlament, a cam evitat traseul  Bucureşti - Câmpulung. Deşi e departe de a se fi remarcat măcar cantitativ la capitolele întrebări, interpelări sau declaraţii politice,  deputatul  i-a dezamăgit pe câmpulungeni mai ales prin ignorarea problemelor în a căror rezolvare cei ce l-au votat sperau să se implice.  Conţinutul declaraţiilor sale la tribuna Camerei Deputaţilor nu i-a vizat pe câmpulungeni, deşi unii deputaţi aleşi în alte circumscripţii s-au arătat mai interesaţi decât Gheorghe Marin de soarta aceastei zone. Amintim, doar cu tiutlu de exemplu, declaraţia politică pe tema pericolului reprezentat de depozitele de deşeuri periculoase în România, făcută de Simona Bucura Oprescu,  care a făcut  referire la accidentul de mediu produs  nu la Mioveni, oraşul al cărui electorat a trimis-o în Parlament, ci exact în zona de interes a colegului său, pentru care Gheorghe Marin prea avut nimic de zis. 
Gheorghe Marin a primit o lecție asemănătoare şi de la deputatul de la PP-DD, Mihai Deaconu, care şi-a deschis un cabinet parlamentar în Câmpulung şi vine aici, o dată la două săptămâni, pentru a primi petiţii  şi propuneri, deşi nu de câmpulungeni  a fost votat. Ba, mai mult, îi şi informează pe localnici despre activitatea sa în Parlamentul României. Activitatea parlamentară a lui Mihai Deaconu e însă altă poveste, ce-i drept la fel de şteasă,  care a fost analizată în ediţia trecută ziarului nostru.
Revenind la Gheorghe Marin, în sigura sa  declarație politică a avut câteva opinii referitoare la  absorbţia fondurilor europene.  Iată  conţinutul acesteia:

"Record absolut de absorbţie a fondurilor europene"

Dacă ne uităm pe raportările publicate de fostul Minister al Afacerilor Europene, reiese că până la 31 ianuarie 2012, plăţile intermediare realizate de către Comisia Europeană pentru România reprezentau doar 5,5% din alocarea financiară 2007-2013.
La nivelul anului 2012, România contribuise deja cu peste 5 mld. euro, 100% din contribuţia sa obligatorie la Uniunea Europeană, şi beneficiase de doar de 5,5% din fondurile puse la dispoziţie, respectiv aproximativ 1 mld. de euro.
Ce concluzie tragem de aici? Până în anul 2012, România a fost un contributor net la bugetul UE. De la mijlocul anului 2012, odată cu instalarea Guvernului Ponta, lucrurile au început să se schimbe, sumele absorbite au crescut continuu, fiind deblocate toate programele operaţionale.
Anul 2013 a fost anul record al absorbţiei de fonduri europene, rata de absorbţie curentă fiind de aproximativ 34%. Sumele solicitate spre rambursare în anul 2013 continuă să fie încasate şi în 2014.
Astfel, joi 20 februarie 2014, România a încasat peste 830 milioane de euro. Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România.
Vineri, 21 februarie 2014, România a încasat de la Comisia Europeană alte 304,6 milioane de euro din fonduri europene, după ce, cu o zi înainte, mai încasase 830 de milioane de euro.
Suma totală rambursată în cele două zile este de 1,13 miliarde de euro, mai mare decât cea returnată în fiecare dintre primii 5 ani de exerciţiu financiar (2007-2011).
La nivelul programelor operaţionale, sumele încasate în cele două zile sunt: Programul Operaţional Transport - 506,2 milioane euro, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - 482,62 milioane euro, Programul Operaţional Sectorial Mediu - 123,76 milioane euro şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 22,43 milioane euro.
Pentru ţara noastră, fondurile europene reprezintă adevărata miză a relansării economice în 2014. Toate aceste sume atrase, de care vor beneficia foarte mulţi întreprinzători privaţi, vor contribui atât la crearea de noi locuri de muncă, cât şi la creştere economică.
Încasările record din aceste zile şi un trend ascendent al atragerii de fonduri europene pot constitui motive de speranţă economică.  (joi, 15 mai 2014 )“

***

Deputatul Mircea Drăghici are o activitate stufoasă

Mircea Drăghici, chestor al Camerei Deputaţilor, ales deputat în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr. 2,  are o activitate parlamentară  mult mai stufoasă: 45 de luări de cuvânt, plus alte două în Biroul Permanent, 41 de declaraţii politice, 21 de propuneri legislative iniţiate singur sau împreună cu alţi parlamentari şi 16 întrebări şi interpelări.
Una dintre cele mai recente propunereri legislative formulate de Drăghici  a vizat înlăturarea abuzurilor și umilințelor la care sunt supuse persoanele cu dizabilități  prin rechemări infinite la comisiile de evaluare şi a  fost adoptată de Camera Deputaților, marți, 15 aprilie. Inițiator unic al propunerii legislative, deputatul argeșean a obținut o victorie rară în Parlament, fiind printre puținii aleși care au reușit să atragă sprijinul colegilor din toate grupurile parlamentare atât din Senat, cât și din Camera Deputaților, legea fiind adoptată cu 336 de voturi din totalul de 337 de parlamentari prezenți.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.59 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede ca persoanele pentru care Comisia de evaluare a stabilit un termen permanent al certificatului  de încadrare în grad şi tip de handicap să se prezinte pentru reevaluare doar în situaţia în care se solicită acest lucru ca urmare a agravării condiţiei lor medico-psiho-sociale sau în cazul în care sunt convocaţi de către structurile competente în cazul unor suspiciuni justificate în respectarea prevederilor legale privind încadrarea în grad şi tip de handicap.
Iată mai jos, textul alocuţiunii susținute  în Plenul Camerei Deputaților în data de 14 aprilie 2014:
“Dragi colegi, este vorba de Legea 448/2006, şi anume Articolul 59: readuc la evaluare persoanele cu dizabilităţi care au modificări structural anatomice ireversibile. Cu alte cuvinte, se produce un abuz şi o umilinţă la adresa persoanelor care şi aşa sunt bătute de soartă prin obligarea lor de reprezentare anuală spre „reevaluare” – ce reevaluare poate fi aia atunci când îţi lipseşte o mână sau un picior, nemaiputând urma tratamente sau recuperări de niciun fel, pentru că aceste membre nu mai pot creşte la loc? – tocmai pentru a îndrepta această umilinţă şi acest abuz care se creează cu aceste persoane, vă rog să fiţi de acord mâine, mai ales că suntem şi în Postul Paştelui, înainte de a fi oameni politici, să dăm haina politică la o parte şi să fim oameni cu suflet şi compasiune faţă de semenii noştri care trec prin momente grele.
Am convenit şi variantele cu Comisiile de Muncă şi de Sănătate în care dacă, totuşi, se constată că este un diagnostic greşit pus, dacă sunt sesizări în acest sens, persoanele cu dizabilităţi pot fi rechemate la evaluare, dar numai în aceste cazuri, dacă sunt sesizări sau dacă gradul de handicap a suferit modificări în sens negativ şi persoanele cu dizabilităţi cer acest lucru.
Vă mulţumesc şi aştept un vot favorabil mâine din partea dumneavoastră, mai ales că este o lege organică!”
Iar votul l-a primit!

***

Piteștenii l-au ales pe senatorul Ionuţ Elie Zisu din inerție uselistă

Senatorul Ionuţ Elie Zisu, care a venit Argeş tocmai din Constanţa, ca să candideze sub umbrela USL la un fotoliu de parlamentar, a avut, din 2012 încoace, 10 iniţiative legislative, împreună cu alţi parlamentari, 5 declaraţii politice, 9 interpelări  (două adresate Primului Ministru) şi 20 de luări de cuvânt.
Piteştenii  l-au votat din inerţie uselistă, dar nu prea l-au văzut la faţă. Deși a fost stabilit candidat al USL chiar în ultima zi de depunere a dosarelor,  Ionuț Elie Zisu a reușit să obțină pe colegiul Pitești cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare din întreaga țară: 55.183 de voturi.
După ce l-a trimis în parlament, electoratul său a auzit mai multe despre incompatibilitatea în care ANI l-a găstit în martie 2014, decât despre activitatea sa parlamentară.
Conform Agenţiei Naţionale de Integritate, Ionuț Elie Zisu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 decembrie 2012 – 11 decembrie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și calitatea de comerciant persoană fizică autorizată. Zisu a  susținut  însă că PFA-ul său nu a avut activități din momentul atestării.
“În anul 2012, cu respectarea termenelor legale, am cedat toate părţile sociale şi acţiunile pe care le deţineam în companiile din mediul privat şi am demisionat din toate funcţiile executive.
Calitatea de PFA a fost obţinută într-un anumit moment al activităţii mele profesionale. Cu toate acestea, vreau să subliniez faptul că, din momentul atestării până în momentul renunţării la acest statut, nu a fost derulată niciun fel de operaţiune economică prin această entitate juridico-economică. Practic, ca PFA nu am plătit şi nu am încasat niciun ban, niciodată. Bineînţeles a fost în intenţia mea de renunţa la statutul de PFA, la fel cum am renunţat la statutul de acţionar şi administrator, ca orice ales de bună credinţă.
Îmi asum însă faptul că nu am verificat la timp finalizarea procedurii de radiere a PFA-ului. Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care apar pe lista prezentată de ANI”, a fost poziția senatorului PNL de Argeș.
Revenid la activitatea sa parlamentară,  amintim despre una dintre interpelarile de anul acesta ale senatorului – cea referitoare la situaţia autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile spitaliceşti din Argeş, în care Ionuţ Elie Zisu se interesează de problemele cu care se confruntă Spitalul de Urgenţă Piteşti, Spitalul de Pediatrie Piteşti, Spitalul Orăşenesc Costeşti, Spitalul Municipal Câmpulung şi Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung