Omul care a îngropat Alpromul își bagă coada și la Electroargeș
Luni, 26 Mai 2014 00:00
# Ingineriile financiare ale lui Chelu au băgat în sperieți acționarii firmei # Electroargeş, Tudor Dumitru şi S.C. Vidraru S.A., din nou în instanţă. Procesul, amânat pentru luna iunie, vine după ce, în martie 2014, S.C. Vidraru acuza gruparea Chelu (cea care îşi leagă numele de Electroargeş printr-o serie de inginerii financiare) de o serie de ilegalităţi comise în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, tertipuri prin care s-a reuşit păgubirea acţionarilor minoritari ai Electroargeş.
În urmă cu exact un an, pe 24 mai 2013, Tudor Dumitru, deţinător al unui număr de 3.064.655 (3, 79%) de acţiuni la Electroargeş şi, totodată, director al S.C. Vidraru S.A. (la rândul ei, acționară la cealaltă firmă) a dat în judecată SC Electroargeş, solicitînd instanţei constatarea nulităţii absolute a hotărârilor Adunării Generale Ordinare al Acţionarilor nr. 87 şi 88 din 27 aprilie 2013 şi suspendarea acestora până la soluţionarea irevocabilă a litigiului dintre cele două societăţi comerciale.
Prin cele două hotărâri au fost aprobate, printre altele, situaţia financiară a S.C. Electroargeş S.A. la sfârşitul anului precedent, reducerile de preţ de natură comercială practicate de Electroargeş în 2013 şi 2014, regimul de amortizare al imobilizărilor corporale şi necorporale, prelungirea contractelor de servicii de audit financiar cu S.C. Multicont , bugetul de venituri şi cheltuieli, organigrama şi programul de investiţii pe 2013 etc.
Dosarul, aflat la Tribunalul Specializat Argeş, a trecut prin mai multe amânări, judecarea cauzei având următorul termen pe 12 iunie 2014
S.C. Vidraru şi Tudor Dumitru, care, împreună, deţin circa 5% din capitalul social al Electroargeş par să sufle şi-n iaurt, după ce la iveală au ieşit detalii care conduc spre ipoteza că acţionarii minoritari ai Electroargeş sunt păgubiţi de gruparea Chelu (nume legat şi de alte inginerii cu acţiuni, puse în practică la mai toate societăţile controlate de controversatul om de afaceri). Faţă de gruparea Chelu au fost formulate acuzaţii referitoare la unele ilegalităţi comise în adunările generale ale acţionarilor.
În martie 2014, Atitudine în Argeş relata tocmai despre acuzaţiile de majorare ilegală a capitalului social al Electroargeş formulate de SC Vidraru Curtea de Argeş.
Majorări de capital ilegale
SC Vidraru deţine la Electroargeş 745.000 de acţiuni, la care se adaugă 1.660.000 acţiuni subscrise la majorarea de capital din iunie 2011, dar care nu au fost validate de Consiliul de Administraţie al societăţii emitente. Cu ocazia Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Electroargeş din 14 ianuarie 2012, s-ar fi aprobat, ilegal, după cum spun reprezentanţii societăţii Vidraru, majorarea capitalului social, prin emiterea unui număr de 30.987.670 de acţiuni şi delegarea unor competenţe ale AGA către Consiliul de Administraţie pentru a îndeplini anumite operaţiuni tehnice în cadrul procedurii de majorare a capitalului social. Societatea Vidraru a participat la respectiva AGEA a Electroargeş prin reprezentantul legal şi a votat împotriva punctelor de pe ordinea de zi. Mai mult, reprezentanţii societăţii Vidraru, au atras atenţia că în respectiva şedinţă, calculul majorităţii a fost viciat pentru că s-au luat în considerare acţiuni nule sau care aveau drept de vot suspendat, arătând cu degetul spre gruparea Chelu.
“În cadrul SC Electroargeş există un grup de acţionari, persoane fizice şi juridice, care acţionează în mod concertat sub controlul şi împreună cu numitul Cătălin Chelu, grup care deţine mai mult de 33% din capitalul social“, spun reprezentanţii societăţii Vidraru, care acuză respectivul grup de o serie de ilegalităţi.
Acţiuni dobândite suspicios de firmele lui Chelu - Portavon şi Mattera Com
Ilegalităţile la care SC Vidraru face referire s-ar fi comis după ce, în martie 2011, CNVM a obligat aceşti acţionari să declanşeze oferta publică de preluare obligatorie a celorlalte acţiuni Electroargeş. “Aceşti acţionari au sfidat solicitarea CNVM şi nu au iniţiat oferta publică de preluare, ci, din contră, au ţinut Adunarea Generală Extraordinară din iunie 2011, în care au majorat capitalul social şi au participat activ la achiziţionarea unor noi acţiuni emise în cadrul acestei majorări, cu încălcarea Legii 294/2004 (…) Rezultă că acţiunile dobândite de Portavon şi Mattera Com în cadrul majorării de capital din iunie 2011 s-au realizat în frauda legii şi a celorlalţi acţionari, iar achiziţia este nulă. Mai mult, acţiunile ce depăşesc 33% din capitalul social sunt suspendate de la vot cf. Legii 297/2004.”explică reprezentanţii societăţii Vidraru.
Acţiuni dobândite suspicios de firmele lui Chelu
Reprezentanţii SC Vidraru şi-au argumentat acuzaţiile explicând că, pentru a crea o aparenţă de legalitate, o parte dintre acţiunile celor două societăţi (Portavon şi Mattera Com) a fost preluată de o societate nouă, creată special pentru această operaţiune (Bran Oil SA), în scopul diminuării participării acţionarilor Portavon şi Mattera Com sub pragul de 33% şi, în final, să înlocuiască aceşti acţionari cu unul nou, aparent necunoscut.
“Aceste operaţiuni s-au făcut cu scopul de a evita efectuarea obligatorie a ofertei de preluare a restului acţiunilor, de a eluda sancţiunile aplicate de CNVM acţionarilor care au acţionat concertat şi deţin mai mult de 33% din capitalul social şi de a acţiona în defavoarea acţionarilor minoritari. Chiar şi aşa, Bran Oil acţionează în Electroargeş împreună cu celelalte societăţi controlate de Cătălin Chelu, astfel că împreună depăşesc 33% din capitalul social”, mai explică reclamanţii care spun că, în aceste condiţii, societăţii Bran Oil îi era interzis să dobândească acţiuni care au făcut obiectul majorării de capital.
Reprezentanţii societăţii Vidraru mai spun că, în condiţiile în care procentul pe care îl deţin societăţile din grupul Chelu este mai mare de 33%, întregul proces de vot poate fi considerat viciat: „Suntem în prezenţa unui abuz de drept din partea grupului de acţionari Chelu, care şi-au exercitat dreptul în dauna celorlalţi acţionari şi în desconsiderarea interesului social.”
Cristina Stancu