Piramida pupatului în fund la PSD

Luni, 25 August 2014 00:00

Mihai Bădescu.
La fel cum o guvernare este considerată a fi cea mai civilizată formă de hoţie, PSD-ul este considerat cea mai organizată formă de slugărnicie. Întreg partidul este ca o imensă piramidă, în care pupatul în fund de la bază spre vârf a devenit sport de masă, un fel de campionat naţional de “curling” politic. Iar rezistenţa uriaşei construcţii, comparabilă cu cea a piramidelor din Egipt, rezultă din uluitoarea dexteritate a limbilor care o compun. Se spune că două limbi tari cu greu încap în acelaşi fund, dar tocmai aici este PSD-ul superior, ba chiar şi posterior altor partide. Pentru că or fi limbile membrilor săi tari ca lemnul, dar şi fundurile în care intră sunt încăpătoare, cât să le cuprindă pe toate. Iar asta s-a văzut miercurea trecută, când vicepremierul Liviu Dragnea a venit la Piteşti să împartă câteva microbuze pentru elevi şi ceva bani pentru investiţii electorale, operaţiune desfăşurată ca în super-producţiile lui Sergiu Nicolaescu. Cu un puhoi de figuranţi în fundal, trucaje care să dea bine la televiziuni, zbierete şi icnete de luptă electorală, că nu degeaba este Dragnea eroul unor războaie politice năprasnice, în care şi-a trădat toţi aliaţii. Ştiţi de care Dragnea vorbesc, nu? Acelaşi Liviu Dragnea care a şters practic Argeşul de pe harta influenţei administrative, prin golirea sa de sediile celor mai importante instituţii regionalizate, vicepremierul care s-a şters şi pe picioare cu noi ca judeţ şi care nu s-a lăsat până nu l-a văzut pe fostul preşedinte judeţean al PSD, Constantin Nicolescu, fugit din partid doar cu ce-avea pe el, câteva milioane de euro. Şi venit acum ca să ne azvârle, ca premiu de consolare, câteva microbuze şi contracte de lucrări publice pe la primării. Oferite ca şi cum ar fi fost aduse de la el de-acasă şi nu dintr-un buget la care Argeşul este în topul cotizanţilor. Şi date în special din raţiuni electorale, pentru pregătirea campaniei din toamnă, dar şi să închidă gura muştelor din partid, dornice să-i dea oricând o limbă de ajutor când îl mănâncă-n fund. În loc să-l întrebe pe Dragnea ce-a avut cu Argeşul, de aproape că l-a şters de pe harta puterii regionale, pesediştii argeşeni au făcut coadă să-l lingă pe vicepremier cu uitături admirative, înlăcrimate de servilism. Exact cum aţi văzut că ling câinii, cu ochii rugători, îmbucăturile stăpânului. Să fure şi pentru noi, nu numai pentru el, păreau a spune privirile imploratoare ale pesediştilor adunaţi să-l aduleze pe marele ayatollah roşu de Teleorman.
Să-l fi văzut pe preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, cu câtă sprinteneală lua contractele întinse de Dragnea peste umăr, ca de la stăpân la valet, pentru a le livra apoi primarilor cărora le erau destinate, într-un ritual doldora de recunoştinţă. De obicei livid precum un exponat din muzeul figuranţilor de ceară, Tecău şi-a pus niţică viaţă în mişcări la vederea vătafului venit cu bani de la Guvern, păstrându-şi însă acei ochi maţi, ca de crap, din ofertele de la Metro. Nici primarul Tudor Pendiuc n-a rămas însă dator la impresia artistică, mai ales că se socoteşte arendaşul preferat al lui Dragnea la Argeş. Dovadă că oricând îi poate spune ce firmă a câştigat construcţia de gropi pe străzile din Piteşti, dar şi cotele apelor şi comisioanelor pe râuri şi baraje, după ce şi-au pus băieţii director la Ape care întâi semnează şi abia apoi întreabă ce semnează. Îndeobşte la fel de simpatic ca o extracţie dentară şi bancară, primarul a fost mult mai vioi la vizita lui Dragnea, cu degetul mereu ridicat la primirea contractelor livrate de acesta, fie ca să le semneze, fie ca să i se ia amprentele. De departe însă cea mai spectaculoasă evoluţie scenică a avut-o deputatul Cătălin Rădulescu. Ceva între Frank Sinatra ca şarm şi Einstein ca isteţime, deci fix Frankenstein. S-a învârtit pe lângă Dragnea ca un bodyguard, cu o faţă de vânător de recompense şi părul atât de îmbibat de gel, încât lăsa să i se vadă toate dedesubturile mintale. Un fel de Mihai Bendeac când imită un deputat. Iar Gabriela Zoană, ca unică prezenţă feminină la taraba la care împărţea Dragnea contractele, şi-a păstrat în permanenţă o privire languroasă, ca şi cum s-ar fi simţit urmărită de grupuri mari de alegători excitaţi politic. Nu degeaba se spune că la PSD, ca şi în India, politicienele sunt considerate sfinte şi mulse zilnic. Senatorul Constantin Tămagă a fost singurul care a părut că stă în banca lui la întâlnirea cu Liviu Dragnea, BCR, BRD sau poate chiar BNR. Relaxat şi foarte amuzat să-i vadă pe Tecău şi pe Pendiuc cum se gudură ca doi cotoi pe la picioarele lui Dragnea, Tămagă le-a recomandat primarilor să obţină producţii cât mai mari pe cap pătrat şi să păstreze liniştea în sală, ca să se audă cum creşte prostia.