Periplu cultural de excepție în cadrul celei de-a X-a ediții a „Salonului Cărții Argeșene”

Luni, 19 Octombrie 2015 00:00

În perioada 12-16 octombrie 2015, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a organizat Salonul Cărții Argeșene, manifestare ajunsă la cea de-a X-a ediție. Evenimentul și-a propus să promoveze literatura românească contemporană, în contextul valorificării potențialului creativ demn de luat în seamă, pe care îl au municipiul Pitești și județul Argeș.
Astfel, în fiecare zi, după un program prestabilit, au avut loc lansări de carte, conferințe și  dezbateri pe teme literare de actualitate.
Evenimentul s-a bucurat de prezența a două pesonalități marcante ale lumii literare și științifice din România: poeta Ana Blandiana și antropologul Vintilă Mihăilescu.

Expoziție de fotografie japoneză și lansarea volumului „Japonia, lacrimă și stea”

Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc, luni, 12 octombrie 2015, de la ora 13.00, în holul central al Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, prin vernisajul expoziției de fotografie japoneză (autori Yoshinori Hashimoto și Masavobu Yoshimura) și lansarea volumului „Japonia, lacrimă și stea”, autor – scriitorul și diplomatul Mihai Epure.
Discursurile de întâmpinare la începutul acestei ediții de salon i-au aparținut poetei Denisa Popescu, prefectului Mihai Oprescu, vicepreședintelui Consiliului Județean Argeș, Constantin Polexe, managerului Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, Octavian Mihail Sachelarie.
„Am ajuns la cea de-a X-a ediție a «Salonului Cărții Argeșene». Reușim să construim o tradiție, chiar dacă formula din trecut nu mai seamănă cu ceea ce e astăzi. Timp de o săptămână, la Biblioteca Județeană Argeș vor avea loc evenimente culturale, de la vernisaje de artă până la miezul a ceea ce construiește «Salonul Cărții Argeșene»: lansări de carte și dezbateri de actualitate”, a afirmat poeta Denisa Popescu.
„Avem o nouă ediție a «Salonului Cărții Argeșene» care transcende granițele României, într-o lume din ce în ce mai globalizantă. Expoziția de față prezintă o cultură mare, cultura japoneză, fotografia fiind o artă deosebită. «Salonul Cărții Argeșene» dorește să pună în valoare cartea argeșeană, dar în același timp, dorește să apropie cultura argeșeană de ceea ce înseamnă cultura globală”, a evidențiat managerul Octavian Mihail Sachelarie.
Despre această expoziție, diplomatul de carieră Mihai Epure, fost atașat cultural la Ambasada din Tokyo, a spus: „Atunci când pătrundem în Biblioteca Județeană, în această catedrală de lumină,  privirea preia ceva oniric, un sincretism armonios. Fotografiile celor doi japonezi vorbesc de la sine. De câte ori voi avea ocazia, voi încerca să aduc Japonia în Piteștiul adolescenței mele.”
Vernisajul a fost urmat de lansarea volumului „Japonia, lacrimă și stea” (Editura Destine, București. 2014), care-l are ca autor pe diplomatul Mihai Epure. Despre titlul acestui volum, autorul a afirmat: „De ce «lacrimă și stea»? «Lacrimă», pentru că Japonia este o țară bântuită de cutremure, natura nefiind deloc prietenoasă cu japonezii. De ce «stea»? Pentru că Japonia a renăscut de atâtea ori. Cartea mea are două merite: 1. Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a acceptat să-și pună semnătura pe această carte; 2. Este un gest de reparație morală față de doi japonezi care și-au găsit sfârșitul în România: Hajime Hori și Yurika Masuno.

„Casa de iasomie”, un nou volum de poezii semnat de Daniela Voiculescu

Tot luni, 12 octombrie, însă de la ora 15.00, a avut loc lansarea cărții de poezie „Casa de iasomie”, autoare Daniela Voiculescu.
Este cea de-a 20-a carte de poezie a Danielei Voiculescu, care a fost primită cu interes de publicul argeșean. Stilul poetei este unul caracterizat prin ancorarea în registrul senzorialității imediate, distingându-se prin muzicalitate și plurilingvism. Astfel, cuvintele și expresiile românești coexistă cu cele de proveniență extrem-orientală și americană. Despre această carte, s-au exprimat elogios poeții Denisa Popescu și Adrian Mitroi și studenta la Litere, Liliana Jugănaru. La acest eveniment au fost prezenți și elevi de la Colegiul Național „I.C. Brătianu”, care au avut opinii pertinente despre acest volum.

„Ziua monografiei”

Ziua de 13 octombrie a fost dedicată lansării a două monografii importante pentru arealul Argeș-Muscel. Este vorba de „Monogafia comunei Teiu din Valea Mozacului”, autor Nicolae Eremia și a „Monografiei comunei Priboieni”, autor Ion Florescu. Ambele cărți au fost publicate la Editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș.
„Cele două monografii sunt realizări deosebite în domeniul respectiv. Diferențele stilistice sunt vizibile. Punctul comun este reprezentat de faptul că amândouă adaugă ceva la ceea ce predecesorii au scris despre identitatea locală”, a precizat Alexandru Mărchidan, directorul Editurii Alean.
În același context, a fost prezentată și oferta de carte a Editurii Alean: „Caiete folclorice Argeș. Vol. XVIII”, Sorin Mazilescu (coordonator); „Doina Argeșului - 60 de ani de activitate”, Dorin Oancea, Sorin Mazilescu; „Monografia comunei Priboieni, județul Argeș” (coediție Tiparg), Ion Florescu; „Teiu din Valea Mozacului. Monografia comunei Teiu-Argeș”, Nicolae Eremia; „Hesychia”, Alexandru Mărchidan, Sorin Dănuț Radu; „Argeșul artistic – evocări biografice”, Grigore Constantinescu; „Expoziția Națională de Artă Naivă, ediția 47”, Cosmin Bloju (coordonator). De asemenea, se află în lucru: „Festivalul coral D.G. Kiriac de la Pitești”, Costin Alexandrescu (coordonator); „Coregrafi și ansambluri folclorice din Argeș și Muscel”, Dorin Oancea și „Buletinul informativ  al C.J.C.P.C.T. Argeș”, nr. 14.

„Captivi în povestea” Iuditei Dodu Ieremia

„Salonul Cărții Argeșene” a continuat miercuri, 14 octombrie, la ora 13.00, cu un eveniment în care poezia și grația și-au dat mâna. Este vorba de lansarea unui nou volum de versuri semnat de prof. Iudita Dodu Ieremia, intitulat „Captivi în poveste” (Editura Tiparg, Pitești, 2015),
Despre acest volum au vorbit poeta Denisa Popescu, prof. Lucian Costache, prof. Mona Vâlceanu și prof. Carmen Simulescu. Actrița Daniela Butușină Foursin a recitat câteva poezii din acest volum, reușind să capteze farmecul și delicatețea versurilor compuse de Iudita Dodu Ieremia.
Aprecierile critice cu privire la acest volum de versuri, care au fost exprimate de către invitații acestui eveniment, pot fi sintetizate astfel: este vorba de o poezie de atmosferă, care trece peste noi ca un parfum; o poezie plină de metafore, expresia unei înțelegeri superioare a dragostei. Iudita Dodu Ieremia a scris cartea unei iubiri cu majusculă, care trece dincolo de omul zgomotos din poezie. Ea spune în poemele sale povești fundamentale, povești existențiale. Este o carte de o puternică interiorizare, senzațională în sens senzorial. Acest volum de pus în vitrină este o carte de mare rafinament. Cel mai dificil lucru pentru poet este să rămână captiv în propria persoană, în propria imaginație și sensibilitate, în propria poveste.

Memorie și spiritualitate românească în viziunea poetei Ana Blandiana

Ana Blandiana: „Poeții sunt cei care, într-o lume stăpânită de rău și urât, țin aprinsă flacăra binelui și a frumosului printr-o aură a iubirii și un printr-un scut magic împotriva urii. Poetul nu este creatorul, ci martorul lumii prin care trece. Dacă lumea ar fi fost creată de poeți, aceasta ar fi arătat cu totul altfel.”
Ziua de joi, 15 octombrie, a fost o zi specială a „Salonului Cărții Argeșene” prin conferința pe care Ana Blandiana a susținut-o la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș. Sala de Conferințe a bibliotecii a fost neîncăpătoare, publicul argeșean fiind extrem de curios să o asculte pe Ana Blandiana, faimoasa disidentă și apărătoare a drepturilor civice din România.
Tema conferinței a pornit de la un celebru vers al lui Holderlin –  „La ce bun poeții în vremuri de restriște?”, poeta Ana Blandiana oprindu-se asupra relației dintre scriitor și putere, dintre scriitor și realitate.
În deschiderea evenimentului, au vorbit poeta Denisa Popescu, managerul instituției organizatoare, Octavian Mihail Sachelarie, și prefectul județului Argeș, Mihai Oprescu. Conferința a debutat cu o festivitate de premiere, Asociația pentru Tineret Muntenia (coordonată de Valentin Uruc) și Consiliul Județean Argeș înmânându-i scriitoarei Ana Blandiana „Medalia comemorativă Ion Minulescu 1945-2015”. 
La întrebarea lui Holderlin – „La ce bun poeții în vremuri de restriște” – Ana Blandiana a răspuns într-o manieră grav-confesivă, dimensiune care este definitorie și pentru creația sa poetică. Fior metafizic, emoție nedisimulată, enntuziast angajament civic – astfel s-ar rezuma discursul  Anei Blandiana:
„Rezistența prin cultură este mai necesară azi mai mult ca niciodată. A existat vreodată o rezistență prin cultură? În acest sens, cea mai convingătoare dovadă a existenței rezistenței de cultură a fost reprezentată de represiunile împotriva culturii în condițiile în care cultura nu a încetat să existe, ci a continuat să reziste. Rezistența prin cultură a putut să țină loc unei rezistențe politice? Da, nu în sensul că cele două tipuri de rezistențe ar fi comparabile: neexistând o rezistență de sorginte politică, vidul a fost acoperit de rezistența prin cultură. Am fost nu numai autorul cărților mele, ci și autorul „tăcerilor” mele, grație celor care m-au transformat dintr-un scriitor singur, într-un lider de opinie. Relația scriitorilor cu puterea există în toate epocile. În epocile libere ea este mai lipsită de importanță decât în epocile totalitare. Libertatea cuvântului a diminuat importanța cuvântului – acesta a fost primul lucru pe care l-am descoperit după Revoluție. Între eliberare și libertate stă criza tranziției și a provizoratului. Tot cultura poate înfrânge criza de identitate care ne marchează existența. În acest peisaj, la ce bun poeții? Poeții sunt cei care, într-o lume stăpânită de rău și urât, țin aprinsă flacăra binelui și a frumosului printr-o aură a iubirii și un printr-un scut magic împotriva urii. Poetul nu este creatorul, ci martorul lumii prin care trece. Dacă lumea ar fi fost creată de poeți, aceasta ar fi arătat cu totul altfel.”

Lansarea lucrării „Popas în China”, autor Ion Pătrașcu

Vineri, 16 octombrie, la ora 12.00, în ultima zi a „Salonului Cărții Argeșene”, a avut loc lansarea volumului de călătorie „Popas în China” (Editura Printech, București, 2015), autor scriitorul și diplomatul Ion Pătrașcu. Cartea a crescut dintr-o rubrică statornică pe care autorul a susținut-o în Curtea de Argeș.
În luna martie a anului 2015, s-au împlinit 50 de ani de când autorul a pășit pentru prima oară pe pământ chinezesc. De aceea, acest volum vine cu acumulări de o jumătate de veac, despre țara de ieri și de azi, despre o lume care, astăzi, nu mai seamănă cu cea de ieri. Intenția autorului a fost aceea de a oferi cititorului o versiune proprie, despre „China de ieri și de azi”, despre „China eternă”, „China în ascensiune”, „China și minunile ei” și, în final, despre „Relațiile româno-chineze”.

Conferința publică „Reprezentarea străinului” și lansarea volumului antropologic „Condiția romă și schimbarea discursului”

„Salonul Cărții Argeșene” s-a încheiat în forță cu un eveniment cultural de excepție, care a avut loc vineri, 16 octombrie, de la ora 14.30: conferința publică „Reprezentarea străinului” și lansarea volumului antropologic „Condiția romă și schimbarea discursului”, autori antropologul Vintilă Mihăilescu și istoricul Petre Matei.
Văzuți ca o familie extinsă, ca un grup solidar sau ca un popor care nu și-a găsit deocamdată locul din punct de vedere geografic și social, romii fac obiectul multor studii din diverse domenii. Mentalitatea generalizată cu privire la neintegrarea romilor în societățile în care trăiesc a caracterizat multă vreme și mediul științific românesc, problematica acestei minorități nefiind încă pe deplin explorată. În încercarea de a defini elementele caracteristice identității romilor si de a explica modul în care ceilalți se raportează la ei, mai mulți antropologi au efectuat cercetări în comunitățile rome din România și din alte țări. Rezultatele acestor cercetări sunt reunite într-unul din primele volume de antropologie recentă a culturii și societății rome din literatura autohtonă. Poveștile de viață relatate, completate de descrierea tradițiilor și obiceiurilor, a portului și muzicii, de la cea a vechilor lăutari până la manele, conturează o imagine realistă a acestei etnii, precum și noi perspective și direcții de analiză.        
Material realizat de Sabina BUSUIOC