Scoaterea interceptărilor ca probă îi salvează pe inculpații din ”Consultanța”?

Luni, 14 Martie 2016 15:37

# Ce spun avocații și primarii anchetați

Ultima decizia a Curții Constituționale a României, conform căreia SRI nu mai poate face interceptari în dosare penale a fost primită cu reticență de DNA. Laura Codruța Kovesi a catalogat-o ca pe "o reală problemă" pe care o creează instituției pe care o conduce, precizând că "anumite persoane care sunt implicate în dosare DNA au invocat această excepție". Deși ar fi fost o gură de oxigen pentru cei 38 de primari implicați în dosarul Consultanța, dosar care se bazează pe interceptări ale primarilor, unde se pronunță și numele fostului președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, dar și pe cel al deputatul Mircea Drăghici, avocații spun că, în cazul lor, ultima decizie a CCR nu va mai avea efect.

”Pe inculpații din Consultanța nu îi ajută cu nimic scoaterea interceptărilor “

Conform avocatului Puiu Stancu, această hotărâre se aplică doar după ce va fi publicată în Monitorul Oficial. Noua lege presupune că, dacă dosarul se află tot la procuror,  probele de ascultare nu mai sunt luate în considerare, procurorul fiind nevoit să mai aducă și alte probe. “Dacă instanța nu s-a pronunțat încă, judecătorul va solicita și alte probe la dosar, pe lângă cele de ascultare. Depinde și de câte probe a făcut procurorul. În cazul dosarului Consultanța,  instanța nu s-a pronunțat,  dar dosarul acesta nu s-a bazat numai pe ascultare. La un moment dat au fost chemați primarii, și aceștia au recunoscut că au încheiat acele proiecte de consultanță la recomandarea lui Constantin Nicolescu, e clar că pe lângă interceptări există și mărturia lor, pe care nu o mai poți da jos. A fost un început cu probele de interceptare, dar au fost făcute și hârtii, dar mai ales există  un caracter general în acest dosar. Cum toate primăriile au făcut contracte cu Mircea Drăghici? A pornit din proprie ințiativă sau a venit de undeva de sus? Se va merge și pe pista aceasta. Nu există consecințe negative în dosarul Consultanța, în sensul să nu fie pedepsit cineva. Majoritatea au recunoscut, plus că sunt și pagube în acest caz.”

Primar din ”Consultanța”: “Pe mine legea asta nu mă ajută cu nimic!“

“Pe mine nu mă ajută, pentru că eu în continuare îmi susțin nevinovăția. Am văzut că mulți ne spun «primarii penali», să ne dea și nouă voie să beneficiem de prezumția de nevinovăție. Să mergem în instanță să ne putem demonstra nevinovăția. Este prea săracă Băbana ca să pot fura ceva bani de aici. Mircea Drăghici ne-a chemat o singură dată la el, când ceilalți colegi i-au cerut demisia, lucru cu care nu am fost de accord. Păi dacă Drăghici este vinovat, înseamnă că și noi suntem vinovați. Eu nu am avut treabă cu acest Drăghici, doar când era  subprefect m-a ajutat la învestire, pentru că domnul Constantin Tămagă a refuzat să vină la Băbana. Să se bucure alții de această lege, pe mine nu mă bucură!“ ne-a declarat Bebe Ivan (foto), primarul comunei Băbana.

SRI și MAI nu mai pot asculta pentru DNA

Conform legii, în prezent, singurele structuri de parchet care pot deține aparatură de interceptare sunt DNA și DIICOT.
Procurorii puteau apela pentru a face interceptari și la Poliție sau la alte organe specializate, cum ar fi SRI, DIPI (Departamentului de Informatii si Protectie Interna), Direcția de operațiuni speciale sau alte structuri ale MAI.
Laura Codruța Kovesi a atras atenția  că problema care se ridică dupa decizia CCR este ca toate parchetele vor trebui sa aiba propria aparatura tehnică.
Din momentul în care decizia va intra în vigoare,  DNA nu va mai putea apela la sprijinul tehnic al niciunei instituții, SRI sau MAI, cu excepția acelor structuri care au în componență politiști de la polițiia judiciară. Kovesi a precizat că dacă nu ar fi existat probele de interceptare audio alături de cele video și foto,  nu ar fi fost posibilă instrumentarea celor 11.000 de dosare de anul trecut.

***

În  dosarul Consultanța s-a dispus trimiterea în judecată a 38 de inculpaţi care, la data faptelor, erau primari şi viceprimari de localităţi din judeţul Argeş.

Astfel, Lucian Cioran, primar al comunei Mozăceni, Dumitru Voicu, primar al comunei Miceşti, Sever Tarbă, viceprimar al comunei Dragoslavele, Mihai Gheorghe Tarbă, primar al comunei Dragoslavele, Dumitru Secăreanu, primar al comunei Dâmbovicioara, Florea Ene, primar al comunei Moşoaia, Ion Marin, primar al comunei Stoeneşti, Ion Luca, viceprimar al comunei Stoeneşti, Elisaveta Tudose, primar al comunei Coşeşti şi consilier judeţean la data săvârşirii faptei, Marian Ibric, primar al comunei Leordeni, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, Gheorghe Matei, primar al comunei Mihăeşti, Gheorghe Pătraşcu, primar al comunei Lunca Corbului, Ion Bădulescu, primar al comunei Morăreşti, Constantin Iatagan, primar al comunei Şuici, Alexandru-Adrian Cristescu, primar al comunei Mălureni, Nicolae Andrei, viceprimar al comunei Mălureni, Florian Rizea, primar al comunei Ţiţeşti, Sevastian Pupăză-Roşu, primar al comunei Stolnici, Daniel Dincuţă, primar al comunei Corbeni, Gheorghe Cernătescu, primar al comunei Cuca, au fost deferiţi justiţiei pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale).
Totodată, Mihai Ungurenuş, primar al comunei Corbi, Nicolae Langer, primar al comunei Sălătrucu, Niculae Şerban, primar al comunei Mărăcineni, Ionel Dragoş Vişan, primar al comunei Cotmeana, Niculaie Dochinoiu, primar al comunei Vedea, Gheorghe Ţucă, primar al comunei Cocu, Marcel Ciobanu, primar al comunei Uda, Vasile Bebe Ivan, primar al comunei Băbana, Corneliu Berevoianu, primar al comunei Nucşoara, Emil Simion, primar al comunei Brăduleţ, Nicolae-Cornel Pepenel, primar al comunei Bughea de Sus, Aurel Bălăşoiu, primar al comunei Rociu, Damioan-Ion Poştoacă, primar al comunei Mioarele, Radu Nicolae, primar al comunei Negraşi, Nicolae Smădu, primar al comunei Domneşti, şi Vasile Nică, primar al comunei Valea Danului, au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe Iulian Cioflan, director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor Argeş, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Material realizat de
Carmen Buliga