Somelierul George Ignat a prezentat vinurile Cramei Rătești la magazinul ,,Casa Vinului”

Luni, 28 Martie 2016 14:54

Seria degustărilor de vinuri a continuat și săptămâna aceasta la ,,Casa Vinului”, cel mai reprezentativ magazin de vinuri din Pitești, din strada Exercițiului, colț cu Vasile Lupu.
Așa cum și-au propus, reprezentanții magazinului ,,Casa Vinului” organizează degustări de vinuri frecvent, la un interval  de două săptămâni. Iată că, săptămâna trecută, așa cum v-am anunțat, reprezentanții ,,Casa Vinului” au organizat o altă degustare premium cu vinuri de la Crama Rătești. Am putea spune că personajul principal al acestei acțiuni a fost renumitul somelier George Ignat, care a prezentat cinci soiuri de vin ale Cramei Rătești.
Astfel spus, participanții și-au putut răsfăța papilele gustative cu finețea și gustul rafinat al vinurilor Rătești precum, Fetească Regală, un soi tradițional românesc, definit prin parfumul său de fructe exotice și de măr copt, sau Sauvignon Blanc,  cu gust proaspăt cu note de citrice.
A urmat o premieră și anume, Roze 2015, ce a încântat participanții cu mirosul plin de zmeură și frăguțe. Dar vedeta serii am putea spune că a fost Feteasca Neagră, perla neagră a Cramei Rătești, soiul prin care România vrea să se afirme în exterior. Iar la final a fost degustat un Cabernet Sauvignon, regele vinurilor roșii.

Crama Rătești – soiuri de vin specifice climatului rece

Înainte de a începe degustarea, somelierul George Ignat a prezentat punctele forte ale soiurilor de struguri cultivate de Crama Rătești, specifice climatului rece, care au o fructozitate deosebită.
”Specificul sau tipicitatea soiurilor de struguri cultivate aici este faptul sunt adaptabile climatului rece. În nordul țării, noi avem un climat rece și atunci trebuie să se cultive soiuri care ajung la maturitate crescând într-o zonă rece. Acest lucru înseamnă că perioada de vegetație este mult mai lungă. Practic, strugurii de aici ajung la maturitate într-o perioadă mai lungă decât într-o zonă cu un climat moderat sau cald. Vinurile noastre au o prospețime deosebită și, de asemenea, au o fructozitate deosebită datorită climatului rece. Sunt crocante, mai ales vinurile albe, iar cele roșii sunt scoase în evidență de fructozitatea deosebită, de aromele fructate pe care le au”, ne-a prezentat somelierul George Ignat.

Dealurile Răteștiului

Cu toate că zona de nord nu este între cele mai cunoscute regiuni viticole ale țării, cultivarea viței-de-vie este o practică veche în regiune. Dealurile Răteștiului au devenit cunoscute încă de pe vremea contelui Károlyi, când șvabii stabiliți aici la începutul anilor 1700 au plantat suprafețe însemnate cu vie. Primele indicii ale viticulturii în zonă le identificăm cu ajutorul unei terminologii diplomatice. Obligaţiile feudale se percepeau şi din produsele viticole, astfel se aminteşte despre „vina decimalia”, adică dijma în vin faţă de biserică şi „vina nonalia”, adică nona în vin faţă de stăpânul feudal. De asemenea, obligaţiile în vin faţă de biserică sunt menţionate în secolul al XlII-lea sub forma de „tributum in vino”, adică darea în vin.
Mărturie a viticulturii pe meleagurile sătmărene stau şi pivniţele săpate în deal din Rătești, dar și din localităţile învecinate Beltiug, Ardud, Homorodul de Jos, Hurezu sau Dobra. O consemnare mai recentă a tradiţiei viti-vinicole a zonei vine din Răteştiul anului 1874, când la expoziţia internaţională de vinuri din Londra, Bacatorul, soi specific acestei zone, face senzaţie între participanţi.
Astăzi, din cauza modificarilor climatice, s-a schimbat puțin și modul în care se practică viticultura, iar solurile acide și clima moderată dau naștere unor vinuri albe proaspete și unor vinuri roșii echilibrate, cu potențial de învechire.
Lucian Gherguș