Proiect hidrotehnic de amploare neîntâlnită în Argeș

# Barajul Vidraru - șanse pentru o a doua tinerețe

Cel mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, pregătește un proiect hidrotehnic de amploare neîntâlnită în Argeș. Este vorba de celebrul baraj Vidraru, pentru care se propune o retehnologizare și un face-lift. Suma alocată operațiunilor este și ea uriașă, vorbindu-se de aproximativ 82 de milioane de euro. Potrivit datelor din anunţul de licitaţie, Hidroelectrica  aşteaptă până pe 1 august  ofertele pentru această lucrare de retehnologizare care va include toate elementele amenajării Vidraru.

Un baraj similar ar costa azi aproape 500 de milioane de euro

Mulţi spun că nu s-ar mai putea realiza, în momentul de față, de la zero, o asemenea investiție, atât datorită mărimii ei, cât și datorită costurilor uriașe. Nici componenta  de mediu, acum mult mai restrictivă, nu ar încuraja începerea unei astfel de lucrări. La nivelul anului 1966, amenajarea Vidraru a costat 1,47 miliarde lei, iar investiţia a fost amortizată în 28 de ani. O lucrare similară ar costa azi aproape 500 de milioane de euro. Şi chiar dacă s-ar găsi o alocare la nivelul acestei sume,  lucrarea s-ar lovi, prin efectele  calculate a se produce asupra microclimatului,  de o legislaţie a mediului care ar face-o, oricum, imposibilă.
După  5 ani de la demararea lucrărilor, era inaugurat cel mai mare baraj în arc din România, care, atunci, avea se se situeze în primele cinci baraje în arc din Europa, cu o înălțime de 166,6 de metri. Puţini ştiu că la acea vreme a fost nevoie de inundarea unei suprafațe de aproape 600 de hectare, un aspect care, la demararea lucrărilor, în 1961 nu se luase, în totalitate, în considerare. Un singur scop conta  atunci: punerea în aplicare a visul liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, care voia cu orice preţ o hidrocentrală uriaşă pe râul Argeș - după cum spun martorii acelor vremuri.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj de beton cu dublă curbură realizat din 22 de ploturi verticale, având înălţimea de 166,6 metri şi o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură şi control. Barajul are o grosime de 6 metri la coronament şi de 25 de metri la bază. Centrala subterană este formată din patru turbine, fiecare de câte 55 MW.
Hidroelectrica a terminat anul trecut cu venituri de 3,2 miliarde de lei şi un profit net de 906 milioane de lei. Compania a intrat în insolvenţă în vara anului 2012, a ieşit pentru o scurtă perioadă din această stare, dar de la începutul lui 2014 a reintrat în insolvenţă. Administratorul judiciar al companiei este firma Euro Insol, deţinută de avocatul Remus Borza.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea