Bani publici pentru expertize și audit secrete la Molivișu

# ”Drepturi de autor” – prosteala cu care ADI Molivișu ține la sertar documentele cu pricina. Să vedem dacă le cere DNA-ul!

Așa cum se știe, proiectul Molivișu a murit, după care a fost resuscitat, cu eforturi financiare uriașe, de către Consiliul Județean Argeș. Județul nostru ar trebui să intre în manualele de turism la capitolul: “așa nu!”. Mai multe primării  s-au îngropat în datorii, făcând, la timpul respectiv, datorii serioase pe la băncile comerciale, după ce s-au apucat să construiasca ceea ce a devenit, iată, cea mai penală viitoare stațiune turistică din România. Au ras pădurea de pe un munte, au cumpărat echipamente și instalații din Austria și... cam atât. Toată lucrarea trebuia sa fie gata în vara lui 2015. Consiliul județean și primarii din Arefu, Cicănești și Brăduleț au bătut palma, fără să știe exact pentru ce, au înființat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Molivișu și au pornit la drum. Proiectul era estimat la 73 de milioane de lei, din care 25 de milioane de la Uniunea Europeană.

Finanțarea uriașă UE, nerambursabilă, prima luptă pierdută la Molivișu. Pe banii argeșenilor, desigur

Brambureata totală a șefilor CJ din momentul începerii procedurilor, lipsa unui lider care să dirijeze cu mână forte afacerea, toate acestea au dus, într-un prim final, la pierderea finanțării nerambursabile. Consiliul Județean a fost, în ”era” Tecău, nevoit să plătească o sumă uriașă  pentru banii nerambursabili déjà trași din cont. Pentru că, încă din era trecută, cea menționată, s-a înțeles că proiectul a pornit cu bine, însă mort. În 2015, firma care lucra la pârtie a intrat în faliment, iar lucrările au fost oprite. Au rămas în urmă un drum de 5 km, pietruit, 3 piloni nefinalizați, o pantă despădurită care acum o ia la vale și echipamentul adus cu 30 de TIR-uri din Austria în 2015. Alte cheltuieli, care se fac și azi, cu depozitarea, conservarea și paza. Echipamentele electronice au fost ”cazate” prin mai multe încăperi ale căminului pentru a fi protejate. Motorul instalației a fost înfășurat în vată de sticlă. Ulterior, s-a descoperit că unul din pilonii turnați se afla pe terenul lui Bârlă care, dealtfel, stăpânește cam de jur împrejur. La începutul anului 2016, Pavel Bârlă și-a dat demisia de la asociație.

Administratori noi, probleme vechi. Și secretomanie

De la conducerea Consiliului Județean Argeș a plecat Constantin Nicolescu, a plecat și Florin Tecău. A venit Dan Manu. De la șefia ADI Molivișu a plecat Pavel Bârlă și a venit, în locu-i, Gabriel Dica. Pentru lămurirea celor întâmplate, tot Consiliul Județean, a cheltuit, recent, miliarde de lei vechi. Pe expertize, pe audit. Deși, de fapt, la conducerea CJ s-a schimbat numai numele liderului, nu și echipa. Nu trebuie să uităm faptul că PSD-ul domnește, aici, de pe la Revoluție; nu trebuie să uităm, deasemenea, că PSD-ul a deținut și atunci, ca și acum, majoritatea. Ei bine, să fie expertize, să fie audit. Alți bani publici, altă distracție. Doar că, mai nou, distracția e secretă! De ce? Pentru că rezultatele sunt protejate, spun domniile lor, ba de drepturi de autor,  ba de coduri etice. Consiliul Județean nu răspunde, așa cum se poate vedea în adresele alăturate, nici ziariștilor, nici măcar consilierilor județeni. Motivând existența unor drepturi de autor, coduri etice, sau, mai pompăos ca toate, dar și mai stupid, ”utilizare exclusiv confidențială”.  În adresa transmisă liderului PMP Argeș, mai mult, liderii CJ Argeș menționează că, deși concluziile raportului de audit sunt secrete, acestea vor fi înaintate Parchetului, iar la momentul începerii părocesului vor deveni publice. A.S.

Click AICI pentru a vizualiza adresele la care nu răspunde Consiliul Județean Argeș

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea