Serial evocator. Portrete postume pentru prieteni: Nicolae Zevedei

Luni, 22 Mai 2017 13:09

Continuăm serialul intitulat Portrete postume  pentru prieteni, purtând  semnătura profesorului universitar dr.Petre Popa,  inaugurat, de publicaţia noastră, în  săptămâna 11- 17 ianuarie 2016, atunci când s-au prezentat cititorilor detalii referitoare la juristul Silvestru D.Voinescu (1935-2005), director emblematic al Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu  Argeş (1964-2014).

În etapele următoare, autorul a reevaluat, succesiv, importante figuri publice, din acest areal, precum: biologul Radu Stancu (1937-2008); muzeologul Iulian Ilie-Rizea (1934-1996); istoricul Valeriu -FlorinDobrinescu (1943-2003);universitarul Constantin I. Dumitrescu (1936-1980); inginerul Ion C. Vasiliu (1936-2000); actorul Constantin Zărnescu (1931-2003); profesorul Ion M. Dinu (1920-2009); inginerul Gheorghe Poţincu (1933-2002); inspectorul şcolar Marian Stoica (1937-2012); preotul Marin Drăguşin (1929-2014); managerul Sava Costache (1928-1998);  arhitectul Nicolae Ernst (1939-2005); inginerul Constantin Olteanu (1929-2005); profesorul Constantin Fulgeanu (1933-2005); academicianul Dan-Horia Mazilu (1943-2008).
După cum s-a precizat editorial, evocarea unor personalităţi, o dată pe lună, prin săptămânalul Atitudine în Argeş, se raportează la trei criterii distincte: ziua lor de naştere; faptele perene, care le definesc activitatea antumă; consemnarea în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, postată pe internet: www.atitudineinargeş.ro. Rubrica are caracter deschis, promovează voluntariatul intelectual, nu incumbă conotaţii politice, finalizare preliminată (20 mai 2018), prin gruparea acestor eseuri într-un volum, purtând titlul serialului, dedicat evenimentlui aniversar: Piteşti – 630. Partener media, săptămânalul Atitudine în Argeş, tehnoredactor, inginer  dr. Adrian Mestecăneanu.
Pentru mai 2017, calendarul sinoptic înscrie, convergent spațiului geografic tradițional și principiilor enunțate, specialiști veritabili, apropiați proiectelor semnatarului paragrafelor următoare, precum: Cornelia Alecu (traducătoare); Alexandru Boiu (fizician); Vasile Călinescu (inginer); Viorel Popa (universitar); Radu Mihai Răuță (architect); Sorin Simion (mathematician); Ștefan Trâmbaciu (istoric); George Vasiliu (cercetător științific). Dar, istoricul Petre Popa ne propune prezentarea înaltului funcționar public, Nicolae ZEVEDEI (1940-2011).

FIU AL VĂII VÂLSANULUI

Personalitatea evocată astăzi, Nicolae ZEVEDEI, s-a născut, la 26 mai 1940, în satul Vâlsănești, atestat documentar prin secolul XVI (1533), astăzi, reședința comunei Mușătești, Argeș. După cum precizează Anuarul general al orașului Pitești și județului Argeș (1936), localitatea sa natală era, atunci, o comună distinctă, formând, împreună cu alte 35 de centre rurale, plasa Argeș. Statut identic aveau inclusiv satele din apropiere: Costești, Mușătești, Stroești, Valea Babei. Redefinirea administrativă survine datorită legislației republicane (1948, 1950, 1952, 1968).
După cum ne relata uneori Nicolae ZEVEDEI, copilăria i-a fost marcată de consecințele participării României la cel de-al Doilea Război Mondial (1941-1945), etapă când au căzut, pe front, numai din Vâlsănești, 22 de combatanți. Numele lor sunt dăltuite, acum, pe monumentul apropiat Căminului Cultural (1972), precum și în paginile operei ”Argeș. Cartea Eroilor” (1984). Lecturând pomelnicele parohiilor din comunele Mușătești și Brăduleț, vom reține faptul că, mai multe familii poartă numele Zevedei, demonstrând, astfel,perenitatea genealogiei, întâlnită, cu deosebire, pe valea râului Vâlsan.

Primele slove le-a deprins în școlile din Vâlsănești, dascălii de acolo fiind renumiți pentru temeinicie și dorința ca elevii lor să se afirme pe trepte superioare. În memoria adolescentului ZEVEDEI N. Nicolae s-au creionat, evlavios, chipurile învățătorilor sau profesorilor cu patronimicul Teodorescu și Păuna, iar, peste timp, copiii săi vor deveni elevii urmașilor acestor intelectuali de excepție.

MATURIZARE PE ȘANTIERELE  DE CONSTRUCȚII

Când a împlinit 17 ani (1957), Nicolae ZEVEDEI s-a hotărât să lucreze, după expresia uzitată frecvent, la pădure, tentația uceniciei realizându-se, pentru aproximativ 12 luni, la Intreprinderea Forestieră Baia de Aramă, Gorj. Integrarea prematură într-o colectivitate muncitorească l-a forjat pentru viitor!
Următoarele etape productive se vor derula, profesionist, în Argeș: Trustul de Construcții Civile și Antrepriza de Construcții Hidroenergetice, perioadele 1958-1973 reprezentând, efectiv, maturizare și sporuri plurivalente, convingătoare. Ca dovadă, în paralel cu prestațiile pe șantiere, a finalizat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu Pitești, urmează Școala de Maiștri la Craiova, specializarea Electricitate, antamează posibilitatea sudiilor universitare economice, obiectiv atins ulterior (1979).
Din atare perspectivă, Nicolae ZEVEDEI s-a integrat, efectiv, în breasla constructorilor argeșeni, contribuind, împreună cu echipele, loturile, brigăzile, șantierele aparținătoare, la redimensionarea postbelică a județului Argeș. Exponențiali au fost, printre alți manageri ai domeniului, renumiții specialiști, inginerii Constantin Olteanu (1929-2005), prezentat, la această rubrică, în săptămâna 6-12 februarie 2017, și Nicolae Păunescu (1919-2000). Sub coordonarea lor generalistă, eforturile etalate de Nicolae ZEVEDEI se contopesc fizionomiei primelor cartiere din Pitești și Curtea de Argeș, dar, cu totul special, dimensiunilor marilor obiective strategice, integrate Sistemului Hidroenergetic Național Argeșul Mare - Dâmbovița Superioară -Râul Târgului – Olt. Așadar, preocupările arhitecților și constructorilor obișnuiți suprapun, de cele mai multe ori cu modestia proprie individualităților notorii, istoria unei națiuni!

PRIMAR AL REȘEDINȚEI BASARABILOR

Curricular, Nicolae ZEVEDEI s-a implicat în viața publică aproximativ un deceniu și jumătate (1973-1989). Era ales, inițial, secretarul Organizației de Partid din Antrepriza Construcțiilor Hidroenergetice Pitești (1973-1977), apoi, la nivelul orașului Curtea de Argeș (1977-1983), responsabilitate care i-a facilitat cunoașterea preocupărilor cetățenești, specificul spiritualității primei reședințe a Țării Românești, participarea la fundamentarea anumitor proiecte social economice locale, degajate din directivele cincinalelor autohtone.
Dar, finalizările sale importante datează din etapa 1983-1986, când prietenul nostru, Nicolae ZEVEDEI, a fost lider politic și primarul orașului Curtea de Argeș. Continua, așadar, expertiza predecesorilor Vasile Mohan (1926-2001) și Floriean Ghițescu (1930-2004), mandate administrative, 1968-1976, respectiv 1976-1983, așezarea străveche devenind, probatoriu, unul dintre polii industriei nepoluante (fabrici de confecții, porțelan, componente electronice, obiecte electrotehnice, bioproteine). Se inovase, totodată, Legea 20, care permitea folosirea contribuției cetățenilor în bani sau în muncă pentru realizarea anumitor edificii, așa cum a fost clădirea  Cinematografului Unirea din Curtea de Argeș (1973).  
Cronica orașului notifică, pentru anii primariatului exercitat de Nicolae ZEVEDEI în seiful Basarabilor, activități majore precum: sistematizarea nucleului perimetral central Curtea Domnească – monumentul Sân Nicoară; inaugurarea Spitalului și Policlinicii; acordarea unui spațiu adecvat pentru Muzeul Orășenesc; stabilirea locului amplasării statuii Basarab I Întemeietorul; amenajarea expozițională a Casei Norocea; continuarea restaurării frescei din Biserica Sfântul Nicolae; modernizarea altor artere de circulație; finalizarea noilor blocuri din cartierul Marina. Pasager, am subscris hotărârile adoptate, referitoare, predilect, la muzee și monumente, având, atunci, calitatea de președinte al forului cultural județean. Ne cataliza pasiunea colaboratorului nostru, Iulian Ilie-Rizea (1934-1996), portret evocator oferit cititorilor în săptămâna 7-13 martie 2016, specialist apropiat faptelor primarului Nicolae ZEVEDEI și solicitărilor directoriale, formulate insistent de istoricul Nicolae Moisescu. După trei decenii, mulți cetățeni ai municipiului Curtea de Argeș amintesc, frecvent, colaborarea cu Nicolae ZEVEDEI, prestația sa, productivă pe diverse paliere, adăugând plusvaloare personalității urbei lor.

CĂLĂTOR PRINTRE POLDERELE BATAVE

Perioada cât a făcut parte din conducerea orașului Curtea de Argeș a suprapus, printre altele, călătoria economistului Nicolae ZEVEDEI în Olanda, manageriind deplasarea Ansamblului folcloric Argeșul, director Mihai Tița, pe traiectorii occidentale. Turneul, intermediat de Comitetul Județean pentru Cultură Argeș, ne-a favorizat parcurgerea unui lung drum continental, folosind același autocar,  dar și decuparea câtorva concluzii, privind calitățile interlocutorului nostru. Zilele respective (14 martie – 4 aprilie 1982) au fost dense, instructive, moderatoare, iar camaraderia rutieră, cu Nicolae ZEVEDEI, a demonstrat spiritul său de echipă, echilibru, receptivitate dialogală, dorința cunoașterii practicilor folosite de municipalitățile batave în administrație, livrarea nedisimulată a sentimentelor noastre patriotice.
Ne-am convins de aceste preocupări, concordante promovării fizionomiei orașului Curtea de Argeș, pe durata întâlnirilor protocolare, consumate la primăriile din Heino și Oldenzaal, interviului acordat de solista Therese Steinmetz, câștigătoarea Cerbului de Aur (Brașov), vizitei la Ambasada României din Haga.
Informații speciale a cules, atunci, Nicolae ZEVEDEI, despre: cultivarea lalelelor; tehnologia amenajărilor hidroenergetice; prevenirea inundațiilor, cauzate, aici, fluxul Mării Nordului; amenajarea polderelor, specifice Țărilor de Jos; sistematizarea zonelor rezidențiale; construirea autostrăzilor de mare viteză; contribuția acestui stat la fondarea Comunității Europene.

PRIMAR AL MUNICIPIULUI PITEȘTI

Rezultatele obținute în coordonarea administrativă a orașului Curtea de Argeș au fost determinante pentru instalarea sa ca primar al municipiului Pitești, funcție exercitată, cu multă dăruire, aproape patru ani (1986-1989). Cronologic, îl postăm în continuarea celor 12 gospodari postbelici (1945-1986), apropiați ultimelor decenii ale secolului XX fiind: Valeriu Nicolescu, mandate succesive (1974-1981); Manole Bivol (1934-2013), ocupant al fotoliului între 1982-1986. După Nicolae ZEVEDEI au urmat, fiecare pentru câteva luni (1989-1990), actorul Mihai Nistor, juristul Nicolae Olteanu, economistul Ion Cârstoiu.
Din panoplia preocupărilor sale urbanistice, adecvate vetrei tradiționale, ori cartierelor municipale, primarul Nicolae ZEVEDEI reamintea, folosind explicații colaterale, detalii privind: metodologia urmăririi sistemice a îndeplinirii planului economic industrial și a programului investițional, aferent cincinalului nefinalizat (1986-1990); continuarea organizării Simfoniei Lalelelor, edițiile X-XII (1987-1989); reabilitarea rețelelor subterane pentru alimentarea cu apă; înnoirea dotării Stației Budeasa; inaugurarea, la termen, a Casei Cărții (16 noiembrie 1989); accelerarea ritmului construirii noilor hale comerciale Târgu din Vale (actualul Campus universitar); gestionarea vizitei de lucru a președintelui României, Nicolae Ceaușescu, la Pitești (14-15 mai 1987); diversificarea relațiilor cu orașele înfrățite, Kragujevac (Serbia) și Sumgait (Azerbaidjan).
Semnificație specială acorda primarul municipiului Pitești, epicentru cuprinzând și localitățile suburbane Bascov, Bradu, Colibași, Mărăcineni, Ștefănești, conținutului hotărârii forurilor centrale, privind transformarea comunei unde se fabricau, din 1968, autoturismele Dacia, în orașul Colibași. Demersul, inițiat de liderul județului, Gheorghe Catană, născut la Drăganu (Argeș), s-a materializat prin Decretul Nr. 108, din 26 aprilie 1989, iar construirea structurilor urbane era parafată la Casa de Cultură a Sindicatelor Colibași, vineri, 5 mai 1989. Oficialii metropolitani au fost reprezentați de Nicolae ZEVEDEI! În 1996, denumirea se schimba în Mioveni.

AMFITRION AL ANIVERSĂRII PITEȘTI 600

La 20 mai 1988, s-au sărbătorit șase secole de atestare documentară certă a localității Pitești, cuantificarea medievală scrisă purtând pecetea voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418). Șansa coordonării unui asemenea eveniment unic a fost de partea prietenului nostru, Nicolae ZEVEDEI!
În atare context, parteneriatul lucrativ, dintre factorii decidenți municipali și instituțiile culturale județene, s-a amplificat. Erau așezate, într-o dinamică evolutivă: definitivarea Programului aniversar (1 februarie 1988); obținerea aprobării forurilor județene și republicane; tipografierea afișului, cuprinzând suita manifestărilor intitulate ”Pitești. Coordonate în timp” (7 aprilie 1988); transmiterea invitațiilor, adresate personalităților originare din reședința Argeșului și reprezentanților orașelor înfrățite, listate mai sus; desfășurarea reuniunii festive, dedicate momentului aniversar (vineri, 20 mai 1988); susținerea spectacolului ”Omagiu Cetății” (Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești).
Adăugăm: lansarea volumului ”Istoria municipiului Pitești”, autori, Petre Popa, Paul Dicu, Silvestru Voinescu, Editura Academiei Române, București (sâmbătă, 14 mai 1988); vernisajul Expoziției documentare  ”Pitești 600”, pregătită de Muzeul Județean Argeș, director, Radu Stancu (marți, 17 mai 1988); finalizarea Rotondei din parcul Muzeului Golești, director, Vasile Novac (miercuri, 18 mai 1988). Toate acestea, dar și multe altele, au demonstrat, în primul rând, calitățile de organizator ale primarului Nicolae ZEVEDEI! Dovezi ale timpului probează asemenea cuvinte, argumentând contribuția sa esențială la reușita Sărbătorii Pitești 600. Următoarele aniversări se vor inspira după conceptele prezentate mai sus.

FINAL DE CAPITOL

Pe durata mandatului de primar al municipiului Pitești, Nicolae ZEVEDEI s-a confruntat, asemănător tuturor așezărilor urbane din România Socialistă, cu adevărate fenomene sensibile: naționalizarea distribuirii alimentelor de bază și a combustibililor; circulația alternativă a mijloacelor familiale de transport (numere pare și impare); întreruperea periodică a furnizării energiei electrice, inclusiv pe marile platforme industriale; participarea salariaților și elevilor la muncile agricole; restrângerea posibilității deplasărilor în străinătate. Deciziile, asumate prin vocea liderilor naționali, comunicate public, au fost motivate prin necesitatea achitării, cu orice preț, a datoriilor externe.
Dificultățile de această factură au fost traversate cu înțelepciunea proprie oamenilor crescuți și maturizați în climatul satelor piemontane! Fără să ignore realitatea, primarul Nicolae ZEVEDEI a mizat, personal, pe efectul unor inițiative complementare: menținerea stocurilor de alimente la nivelul avariilor naturale; preîntâmpinarea speculei; anularea taxelor percepute în piețe producătorilor rurali; ajutorarea familiilor cu mulți copii și venituri limitate.
Totuși, vineri, 22 decembrie 1989, inclusiv la Pitești s-au declanșat proteste stradale, sediile comitetelor județean și municipal de partid erau ocupate fără violență, se constituiau primele nuclee ale noii puteri, girate prin autoritatea Frontului Salvării Naționale. Înțelegând sensul evenimentelor, Nicolae ZEVEDEI s-a retras din toate funcțiile, oferind revoluționarilor logistica parterului Primăriei Pitești, ceea ce a influențat adoptarea mai multor măsuri pragmatice, pliate viitorului. Numele și faptele sale nu au fost decridibilizate!
Ultima noastră întâlnire a fost ocazională, la 20 mai 1988, la manifestările ”Pitești 610”. Răspundeam, și unul și celălalt, invitației primarului Tudor Pendiuc, pentru a participa la dezvelirea statuii Mircea cel Bătrân, respectiv inaugurarea sediului Rectoratului Universității din Pitești. Ne-au bucurat, cu devoțiune, aceste momente! Reiterând valoarea anilor colaborării existențialiste (1973-1989), am conchis că, preocupările comune s-au centrat pe respectul reciproc, motivarea eforturilor, atașamentul față de Cetate.
Cronicile, elaborate de semnatarul acestor paragrafe, îl nominalizează pe Nicolae ZEVEDEI, cu acceptul coautorilor, aparținând unor generații diferite, în tomuri precum: ”Istoria municipiului Pitești”, 1988, p. 212; ”Monografia Universității din Pitești”, 2004, p. 165; ”Pitești. Tradiție și contemporaneitate”, 2008, p. 8, 150, 164; ”Pitești 620. Memento”, 2008, p. 8, 272, 273, 387; ”Memorialul de război Mateiaș”, 2009, p. 114; ”Enciclopedia Argeșului și Muscelului”, IV, 2014, p. 331-332; ”Interviuri nonconformiste de pe patru continente”, 2015, p. 348.
Enumerarea poate continua! Acum, Nicolae ZEVEDEI se odihnește, perpetuu, în cimitirul din Curtea de Argeș, sfârșitul său pământean survenind, luni, 28 februarie 2011. Soția și cei doi fii, împreună cu apropiații familiei, au dreptul să venereze sinceritatea calităților prietenului nostru, evocat astăzi!

Pitești, 16 mai 2017
PETRE POPA
Pentru iunie 2017: Ion LICĂ-VULPEȘTI