Florin Frătică nu mai are dreptul de a fi viceprimar și nici consilier local la Bradu

# Legea este clară, chiar dacă unii bat câmpii!
Sfârșit de carieră, în vârful sacului cu bani denumit Primăria Bradu, pentru Florin Frătică. Deși acesta susține, sus și tare, că nu este așa. Doar că legea este lege, și trebuie respectată chiar și de persoanele care au ocolit-o și jonglat-o până acum așa cum au vrut ei.

În urmă cu o săptămână, Curtea de Apel Pitești a decis condamnarea viceprimarului din Bradu, Florin Frătică, la un an de închisoare cu suspendare. Hotărârea lasă loc de ambiguități, însă numai pentru cineva care dorește să se mai agațe de câte o formulare alambicată. Sau pentru proști. În rest, lucrurile sunt clare: un condamnat, conform mai multor legi în vigoare ale statului român, nu mai poate ocupa funcțiile publice cu care a fost investit la alegeri.

CURTEA DE APEL PITEȘTI
Hotarâre - nr. 489/2017 din 15.05.2017 
Admite apelul declarat de inculpatul Frătică Dragomir Tudor Florin, împotriva sentinţei penale nr. 1443 din 28 iunie 2016, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. 24210/280/2014. Desfiinţează în parte sentinţa şi rejudecând: Înlătură condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 301 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, în condiţiile art. 5 Cod penal, cu toate consecinţele, inclusiv pedepsele complementare şi accesorii. În baza dispoziţiilor art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei, din infracţiunea prev. de art. 301 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, în condiţiile art. 5 Cod penal, în infracţiunea prev. de art. 253 ind.1 Cod penal anterior cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal anterior în condiţiile art. 5 Cod penal, text de lege în baza căruia condamnă inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare. În temeiul art. 81 Cod penal anterior dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe perioada termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal anterior. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal anterior. În temeiul art. 71 Cod penal anterior interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a - II- a şi lit. b) Cod penal anterior, iar în baza art. 71 alin.5 Cod penal anterior suspendă executarea pedepsei accesorii pe perioada termenului de încercare. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, în apel, rămân în sarcina acestuia. Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2017, la Curtea de Apel Piteşti -  Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Instanța suspendă numai pedepsele accesorii. Nu și sancțiunile care decurg din pedeapsa principală

Situația lui Florin Frătică poate părea ambiguă, iar fostul primar din Bradu înoată cel mai bine, după cum s-a văzut anterior, în ape tulburi. Doar că, situația sa a fost lămurită, încă din anul 2005, de o decizie a Înaltei  Curți de Casație și Justiție, care a decis: Calitatea de primar încetează în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În data de 8 iunie 2015, ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis sesizarea formulată de Tribunalul Caraș-Severin – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 27 februarie 2015, și, în consecință, a stabilit că:
”Dispozițiile art. 15 alin. 2 lit. E din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81-82, respectiv cu executarea în alte condiții decât cele prevăzute de art. 57 alin. 1 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Mai mult, la începutul acestui an, Curtea Constituţională a României a pus în discuție sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind statutul aleşilor locali, lege care statuează faptul că aleşii locali nu-şi pierd mandatul dacă sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare, ci doar dacă sunt condamnaţi cu executare. Curtea a admis, în unanimitate, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali.
Iată  comunicatul Curţii Constituţionale:

„Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a întrunit pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.
Curtea a reţinut că, prin instituţia încetării de drept a mandatului aleşilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deţine mandatul şi exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deşi are un impact direct, negativ asupra activităţii alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenţie, întrucât este doar o consecinţă a condamnării, ea vizează indirect valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie.

Hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârşit o faptă incriminată de legea penală o face incompatibilă cu continuarea activităţii de reprezentant al comunităţii.

”În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art.289 (luarea de mită) şi art.290 (darea de mită) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie. Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art.289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, ci din contră dovedeşte o distincţie aleatorie şi arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracţiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni – şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a mandatului.
În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenţia sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop – hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârşit o faptă incriminată de legea penală şi care o face incompatibilă cu continuarea activităţii de reprezentant al comunităţii. Prin însăşi finalitatea urmărită, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5) referitoare la statul de drept, supremaţia Constituţiei şi respectarea obligatorie a legilor, precum şi prevederile art.16 care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.”
L.S.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea