Scandalul provocat prin dezvăluirile fostului colonel SRI Daniel Dragomir se extinde și în Argeș

Luni, 25 Septembrie 2017 23:45

# Constantin Nicolescu – interceptat, timp de șase luni, pe mandat de terorism, însă acuzat de abuz în serviciu # Dosarul ”Consultanța” a fost construit pe baza acestor interceptări, efectuate de ”doi și-un sfert”.
Lumeajustitiei.ro a publicat, recent, faptul că judecătoarea Francisca Vasile de la Secţia penală a Înaltei Curţi a constatat încălcarea legii şi a anulat toate interceptările din dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş Constantin Nicolescu şi al deputatului Mircea Drăghici obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională nr. 003068 din 15 august 2007 în dosarul DNA Piteşti nr. 95/P/2011, cunoscut sub numele de Dosarul ”Consultanţă”. Imediat s-a înregistrat contestaţia formulată de DNA împotriva încheierii judecătoarei Francisca Vasile. Colegii acesteia, judecătorii Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu au admis contestaţia DNA şi au desfiinţat măsură anulării tuturor interceptărilor, menţinându-le la dosar. Prin Încheierea nr. 143 din 20.09.2016, judecătorii ICCJ Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu au emis raţionamente cum că o proba nu trebuie anulată chiar dacă are hibe, pentru că altfel ar putea scapă vinovaţii:"chiar dacă regulă este că probele ilegal obţinute trebuie să fie excluse, jurisprudenţa a admis, în unele situaţii, chiar şi probe obţinute ilegal, aceste situaţii devenind veritabile excepţii de la regulă...

Telefoanele fostului președinte al C.J., Constantin Nicolescu, interceptate timp de șase luni

O altă neclaritate este și  aceea că, deşi, în practică, singurul serviciu de informaţii abilitat să efectueze ascultări pentru fapte care privesc siguranţă naţională este SRI, în acest caz mandatul de siguranţă naţională a fost solicitat în 2007 de DGIPI (actuală DIPI) – serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, fără participarea SRI.
Cererea DGIPI a fost avizată pentru legalitate de Procurorul General al României din 2007, Laura Kovesi, care a solicitat prin adresa 001548/I/15.08.2007 Înaltei Curţi: „Analizând propunerile Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă privind interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor telefonice efectuate de... Nicolescu Constantin... am constatat că propunerile sunt întemeiate fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranţă Naţională a României şi art. 20 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. În consecinţă, în baza art. 20 şi 21 din Legea nr. 535/2004, vă propunem să dispuneţi eliberarea mandatului...”
Urmare a cererii Laurei Kovesi, în aceeaşi zi, la 15.08.2007 un judecător al ICCJ a stabilit că în ce îl priveşte pe Nicolescu Constantin şi alte zeci de persoane: „Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 şi 21 din Legea nr. 535/2004, în sensul existenţei ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, prevăzute de art. 3, lit. „i” şi „l” din Legea nr. 51/1991, motiv pentru care DISPUNE: Admite solicitarea formulată şi emite mandatul prin care se autorizează Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Serviciul Român de Informaţii... să efectueze următoarele activităţi pe o perioada de 6 luni, respectiv de la dată de 15.08.2007 ora 15.00, până la dată de 14.02.2008 ora 15.00: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor numiţilor...”
Din actele ataşate se observă că  judecătorul de la Înalta Curte, intuind că nu poate să emită mandat de siguranţă naţională doar pe DGIPI, a introdus şi SRI pe lângă DGIPI că fiind autorizat să îl urmărească pe Nicolescu şi pe restul persoanelor vizate.

SRI nu s-a implicat în efectuarea înregistrărilor lui Nicolescu. Alba-neagra la ICCj cu privire la admisibilitatea interceptărilor pe siguranță națională

În realitate, conorm Luju.ro, SRI nu a operat niciodată pe mandatul dat de judecătorul ICCJ. Acest lucru rezultă cu claritate din adresa DNA Piteşti emisă la 14 martie 2016 de procuroarea Daniela Lupu, care a informat ICCJ că instituţia care a operat pe mandatul de siguranţă naţională nr. 003068 din 15 august 2007 a fost DGIPI: “Către  ICCJ - Urmare a adresei dvs 4215/1/2015 din dată de 10.03.2015 prin care ne solicitaţi indicarea organelor statului care au pus în executare mandatul 003068 din dată de 15.08.2007 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va comunicăm că... organul împuternicit cu executarea mandatului 003068 a fost Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, care prin mandatul menţionat a fost autorizat să desfăşoare categoriile de activităţi indicate în conţinutul mandatului”.
Deşi s-a emis mandat de siguranţă naţională pentru infracţiuni de terorism, în final ex-preşedintele CJ Argeş Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată de DNA Piteşti pentru abuz în serviciu. În dosarul trimis în instanţa şi aflat în prezent în starea de fond la Înalta Curte, nu există vreo soluţie a procurorilor care să privească vreo disjungere sau clasare cu privire la vreo infracţiune de terorism.
În Ședința din Camera de Consiliu din 6 aprilie 2016, judecătoarea Francisca Vasile decide excluderea interceptărilor cu pricina, date pe mandate de siguranță națională: ”Admite, în parte, excepțiile formulate de inculpaţii Drăghici Mircea Gheorghe, Oană Onela Carmen, Catană Aida Petronela, Cernătescu Gheorghe, Iatagan Constantin. Exclude din materialul probator interceptările și înregistrările comunicațiilor efectuate în baza mandatului nr. 003068 din 15.08.2007 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
După numai câteva luni însă, la data de 20 septembrie 2016, completul Înaltei Curți de Casație și Justiție format din judecătorii Ana Maria Dascălu și Ștefan Pistol admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție privind interceptările cu pricina, interceptări care, în final, rămân la dosar. L.S.