Serial evocator. Portrete postume pentru prieteni: Constantin Capătă

Luni, 22 Ianuarie 2018 14:09

Continuăm serialul intitulat Portrete postume  pentru prieteni, purtând  semnătura profesorului universitar dr.Petre Popa,  inaugurat, de publicaţia noastră, în  săptămâna 11- 17 ianuarie 2016, atunci când s-au prezentat cititorilor detalii referitoare la juristul Silvestru D.Voinescu (1935-2005), director emblematic al Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu  Argeş (1964-2004). În etapele următoare, autorul a reevaluat, succesiv, importante figuri publice, din acest areal, precum: biologul Radu Stancu (1937-2008); muzeologul Iulian Ilie-Rizea (1934-1996); istoricul Valeriu -FlorinDobrinescu (1943-2003);universitarul Constantin I. Dumitrescu (1936-1980); inginerul Ion C. Vasiliu (1936-2000); actorul Constantin Zărnescu (1931-2003); profesorul Ion M. Dinu (1920-2009); inginerul Gheorghe Poţincu (1933-2002); inspectorul şcolar Marian Stoica (1937-2012); preotul Marin Drăguşin (1929-2014); managerul Sava Costache (1928-1998);  arhitectul Nicolae Ernst (1939-2005); inginerul Constantin Olteanu (1929-2005); profesorul Constantin Fulgeanu (1933-2005); academicianul Dan-Horia Mazilu (1943-2008); înaltul funcționar public Nicolae Zevedei (1940-2011); scriitorul Ion Lică-Vulpești (1939-2017); muzicianul Gheorghe Gomoiu (1939-2016); profesorul Paul I. Dicu (1926-2008); diplomatul Marcel Mihail GHIBERNEA (1924-2009); arhitectul Alexandru Mulțescu (1942-2016); scriitorul Ion Bănuță (1914-1986); publicistul Ion Cruceană (1911-1999), geograful Ion Băcanu (1930-2011).
După cum s-a precizat editorial, evocarea unor personalităţi, o dată pe lună, prin săptămânalul Atitudine în Argeş, se raportează la trei criterii distincte: ziua lor de naştere; faptele perene, care le definesc activitatea antumă; consemnarea în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, postată pe internet: www.atitudineinargeş.ro. Rubrica are caracter deschis, promovează voluntariatul intelectual, nu incumbă conotaţii politice, finalizare preliminată (20 mai 2018), prin gruparea acestor eseuri într-un volum, purtând titlul serialului, dedicat evenimentlui aniversar: Piteşti – 630. Partener media, săptămânalul Atitudine în Argeş, tehnoredactor, inginer  dr. Adrian Mestecăneanu, operator  imagini, bibliotecarii Ion Marius Motreanu (istoric), Gabriela Tomescu (juristă).
Pentru ianuarie 2018, calendarul sinoptic înscrie, convergent spațiului geografic tradițional și principiilor enunțate, specialiști veritabili, apropiați proiectelor semnatarului paragrafelor următoare, precum: Ion Alexandrescu (inginer); Marin Manu Bădescu (profesor); Petru-Mihai Gorcea (universitar); Mircea Iancu (farmacist); Emil Lerescu (compozitor); Victor Mărtoiu (medic); Gheorghe Nicolae (manager); Cecilia Petrescu (profesoară); Nicolae Tunaru (inginer). Dar, istoricul Petre Popa ne propune omagierea medicului pediatru Constantin Gh. CAPĂTĂ (23 ianuarie 1927-15 aprilie 2017).

DIN ȚARA FĂGĂRAȘULUI ÎN ȚARA ARGEȘULUI

Pronia a hărăzit ca viitorul medic pediatru și manager, Constantin CAPĂTĂ, să vină pe lume la Curtea de Argeș (23 ianuarie 1927), părinții numindu-se Gheorghe și Maria.
Sorgintea personalității sărbătorite prin acest medalion postum este, însă, Țara Făgărașului, celebru perimetru transilvan, convergent așezărilor de la nordul și sudul Carpaților Meridionali, cărările milenare urcând, uneori, spre vîrfurile: Moldoveanu (2544 m.), Negoiu (2535 m.), Vânătoarea lui Buteanu (2507 m.), Suru (2283 m.).
Semnificația întrepătrunderii geografice, dintre Țara Făgărașului și Țara Argeșului, realități naturale de factură europeană, era, pentru Constantin CAPĂTĂ, un domeniu cu multiple sensuri personale, relevând, constant, pasiunea interlocutorului privind cunoașterea succesiunii genealogiilor, confluente masivelor citate mai sus.
Repere existențialiste, de atare factură, au dăinuit viguros, în memoria celor născuți pe durata primului deceniu, care consolidau România Mare (1918-1928), apartenența la provinciile unite cu Țara fiind un excelent simbol moral, suprapus reevaluării conceptelor statorniciei naționale.
Informativ, orașele Făgăraș și Curtea de Argeș prezentau, în anul nașterii prietenului nostru, Constantin CAPĂTĂ, câteva similitudini conservate până astăzi: atestare documentară medievală (secolele XIII-XIV); parohii creștin-ortodoxe tradiționale, cu hramul Sfântul Nicolae; nuclee urbane gravitând spre Cetate; perpetuarea rolului voievozilor Neagoe Basarab (1512-1521) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714) în evoluția zonelor intercarpatice românești.
Obligațiile asumate mental, de doctorul Constantin CAPĂTĂ, pentru locul nașterii sale, Curtea de Argeș, se vor materializa după ceva vreme (1980-1984), atunci când, aflat într-o ipostază favorabilă, decidea, administrativ, edificarea Spitalului polivalent al urbei. Detalii adecvate regăsim foiletând paragrafele următoare.

EFIGIA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL DIN TRANSILVANIA

După absolvirea cursurilor primare, adolescentul CAPĂTĂ Gh. Constantin devenea, pentru anii 1938-1946, elevul Liceului Gheorghe Lazăr Sibiu. Inaugura, astfel, traseul pregătirii intelectuale temeinice, probând  rafinamentul Școlii ardelene! Eponimia liceului amintea, atunci, dar și acum, strădaniile cărturarului luminist, Gheorghe Lazăr (1779-1823), pentru clădirea dimensiunilor românismului unitar, prin învățătură și patriotism nedisimulat. Renumele instituției era incontestabil, iar orașul Sibiu inocula, cotidian, partituri ale civilizației de factură occidentală, nuanțate pluralist.Remarcabile au fost, pentru elevul nominalizat, mesajele colegilor din comunitatea sașilor, descifrate, educațional, sub formula patrulaterului moralizator: consistență, amplitudine, rigoare, pragmatism. Asemenea criterii formative l-au călăuzit, benefic, pe doctorul Constantin CAPĂTĂ, în carieră, atitudine civică, familie.
Exuberanța specifică vârstei a fost umbrită, marcant, de realitatea anului 1940, când: Basarabia și Bucovina de Nord intrau, ultimativ, în componența Uniunii Sovietice (iunie); 43.492 kmp. din Transilvania erau ocupați de Ungaria (august); Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) revenea Bulgariei (septembrie). La 13 ani ai săi, elevul român, Constantin CAPĂTĂ, se maturiza, așadar, în Sibiu, sub presiunea unor vremuri imprevizibile! Noua graniță, dintre România și Ungaria, creiona limite foarte apropiate orașului Făgăraș, iar câțiva colegi, originari din localitățile anexate, vor abandona studiile liceale!
Traumele adolescenței au continuat, apoi, pe timpul participării României la ultima conflagrație mondială (1941-1945). Din atare perspectivă, medicul pediatru, Constantin CAPĂTĂ, evoca, animând discuțiile noastre, înrolarea multor consăteni ai părinților săi, inițial, în oștirea autohtonă, comandată de mareșalul din Argeș, Ion/Ioan Antonescu (1882-1946), și participarea la operațiunile Frontului de Est (1941-1944), alături de camarazi germani sau italieni, contra Federației Ruse. Ulterior, militarii noștri, respectând Comunicatul regelui Mihai I (1921-2017), adresat Țării (23 august 1944), au luptat pe Frontul de Vest (1944-1945), împreună cu Armata Roșie, pentru surclasarea foștilor aliați. O bună parte dintre aceste cunoștințe nu au mai revenit, însă, la vatră! Sunt eroi!
Concomitent cu ilustrarea receptării unor asemenea evenimente, prietenul, omagiat astăzi, ne vorbea despre exodul anumitor structuri didactice românești, din Cluj, localitate intrată, așadar, sub administrație maghiară (30 august 1940-9 martie 1945), la Sibiu, cea mai importantă fiind Universitatea.
Instituția superioară de învățământ, la care ne referim, organizată conform prevederilor Decretului-Lege din 12 septembrie 1919, purtând sigiliul regelui Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), avea, în 1940, patru facultăți: Științe, Medicină, Litere și Filosofie, Drept. Primul rector al Universității din Cluj a fost filologul Sextil Pușcariu (1877-1948), născut la Brașov. Pentru etapa 1940-1945, datorită acestui context, orașul Sibiu, unde, elevul Constantin CAPĂTĂ frecventa ultimele clase liceale, a devenit, pasager, singurul centru universitar românesc din Transilvania!
Ajuns la ceasul stabilirii viitoarei traiectorii profesionale, absolventul Liceului Gheorghe Lazăr Sibiu (1946), optează, vocațional, pentru Facultatea de Medicină din Cluj, concursul admiterii aducându-i succesul dorit! Aici, vreme de șase ani (1946-1952), studentul Constantin CAPĂTĂ a fructificat: pasiunea școlară pentru biologie și chimie; obiectivul intelectual stabilit, probabil, din copilărie; influența colaterală, exercitată de tinerii în halate albe, veniți la Sibiu, din Cluj (1940-1945); cotele educației umanitare, acumulate tradițional.
Exodul amintit nu diminuase resorturile pregătirii temeinice a primelor serii postbelice la Facultatea de Medicină din Clul! Ca dovadă, campusul redevine nucleul vieții studențești, amfiteatrele și laboratoarele s-au redimensionat în timp util, iar medicii din Clinică, entitate ce cunoscuse același traseu pe durata războiului, se aliniau elitelor continentale. După opinia autorizată a fostului student, Constantin CAPĂTĂ, aura Facultății de Medicină din Cluj, ulterior revenirii în Cetatea Transilvaniei, s-a datorat, preponderent, academicianului Iuliu Hațieganu (1885-1959), autorul tratatelor fundamentale pentru patologia aparatului digestiv, cardiovascular și excretor uman, ori altor discipoli ai generațiilor de atunci. Bunăoară, celebru era oftalmologul Nicolae Mihail, preferat, insistent, de pacienții din toată România, mai ales în cazul tratării sechelelor dobândite pe timpul confruntărilor militare și bombardamentelor.
Ca specializare, doctorul Constantin CAPĂTĂ a optat pentru Pediatrie, domeniu în care va excela!

DIN NOU, DAR PERPETUU, ÎN ARGEȘ

La finalizarea Facultății de Medicină din Cluj (1952), absolventul Constantin CAPĂTĂ a fost repartizat, prin hotărâre guvernamentală, în Argeș. Geografic, zona se numea Regiunea Pitești (1950-1968), era constituită din județele istorice anterioare Argeș, Muscel, Olt, Vâlcea (desființate), divizându-se în 14 raioane teritoriale. Din punct de vedere sectorial, exista, la Pitești, Secția Sanitară Regională, având în subordine secții raionale, spitale, dispensare urbane, rurale sau de întreprindere.
Sistemul autohton al timpului a pariat, fără echivoc, pe entuziasmul și probitatea tinerilor profesioniști, principiul conferind medicului Constantin CAPĂTĂ, care avea, atunci, numai 25 de ani, debutul în viața publică. Prima sa responsabilitate a cumulat funcțiile de medic-șef al Secției Sanitare și Spitalului Raional Costești, Argeș (1952-1963).
Statistic, raionul citat avea exclusiv indicatori rurali: 1208 kmp., marea majoritate câmpie; 31 de comune, cuprinzând 98 de sate, multe răsfirate; peste 130 de unități agricole; trei spitale (Costești, Izvoru, Mozăceni); 31 de dispensare, folosind dotări minimale. Eforturile medicului-șef, Constantin CAPĂTĂ, au interferat, permanent, direcționări tematice prioritare: acoperirea diagramelor cu medici; acomodarea specialiștilor la normativele proprii mediului rural; sporirea numărului de copii născuți în unități sanitare (aproximativ 40% pentru 1960); asigurarea asistenței de profil la copiii cuprinși între 0-4 ani; realizarea controlului periodic al stării de sănătate pentru elevii claselor I-VIII; respectarea programului stabilit dispensarelor; conlucrarea cu factorii comunali, privind construirea și dotarea unor spații destinate, special, unităților profilate.
Rezultatele notorii, obținute în derularea acestor programe, au constituit suportul promovării sale ca inspector la Secția Sanitară Regională Argeș (1963-1968), respectiv Secția Sanitară a Județului Argeș (1968-1972), coordonând, aproape un deceniu, sectorul pediatric. Comparativ cu etapa inițială (1952-1963), aria responsabilităților teritoriale și instituționale devenea mult mai generoasă!
Astfel, în regiunea Argeș, indicatorii specifici se raportau atât la raioanele amintite mai sus, dar și la cele șapte orașe, 365 de comune, 1533 de sate. Apoi, prin revenirea la județe (Legea Nr. 57, din 16 februarie 1968), cel intitulat Argeș, unit, însă, cu arealul tradițional Muscel, totaliza, datorită noilor reglementări administrative, un municipiu (Pitești), patru orașe (Câmpulung, Costești, Curtea de Argeș, Topoloveni), 94 de comune, 496 de sate. Fiecare localitate avea standarde bine definite, privind natalitatea, creșterea copiilor și asigurarea sănătății acestora, pe vârste sau etape școlare. Datorită inclusiv preocupărilor inspectorului Constantin CAPĂTĂ, unitățile sanitare din Argeș-Muscel au obținut, în perioadele notificate, indicatori peste media republicană.
Paralel cu prestațiile amintite, promova, obținând succese plauzibile, treptele obligatorii pentru practicarea medicinei publice, din atare perspectivă, anul 1972 fiind convergent renumelui său. Atunci, Constantin CAPĂTĂ obținea, la București, primariatul, titlu ce înnobilează, profesional, prestigiul fiecărui medic; era numit șeful Secției Pediatrie, din Spitalul Nicolae Bălcescu Pitești, atribuindu-se, totodată, calitatea de coordonator al grupului operațional, care stabile dotările specifice domeniului, necesare noului Spital Județean Argeș. Apoi, în 1976, va fi cooptat în grupul experților ONU pentru pediatrie. Identificat, pasional, cu asemenea ipostaze, probatoriile vor contura viitoare atribuții superioare.
Relevăm faptul că, Spitalul Județean Argeș, amplasat în apropierea Platformei Industriale Pitești-Nord, s-a edificat folosind investiții guvernamentale, după proiectul arhitecților Aurel Mureșan și Mihaela Hurduc, prin contribuția specialiștilor Trustului de Construcții Argeș, inginerii: Gheorghe Măndiță (antreprenor); Eugen Mazilu, Ion Șișcă (șefi de lot); Constantin Olteanu (director general), ultimul interferând conținutul serialului nostru (săptămâna 6-12 februarie 2017).
La inaugurare (27 iunie 1973), au fost prezente oficialități ale timpului: Ion Dincă (liderul județului); Simion Brătescu, Ion Ionescu, Dumitru Petrescu, Vasile Mușat (adjuncții acestuia); Theodor Burghele (ministrul Sănătății); Alexandru Popescu (primar) și Petre Popa (viceprimar), reprezentând municipiul Pitești; Emil Ștefănescu (director) și Victor Mărtoiu (director adjunct), Direcția Sanitară Argeș. În timpul vizitării principalelor componente funcționale, Constantin CAPĂTĂ și ceilalți șefi ai secțiilor, oferind explicațiile de rigoare, au accentuat oportunitatea completării dotărilor cu instrumentar performant.

DIRECTOR GENERAL AL DIRECȚIEI SANITARE ARGEȘ

Spre finalul deceniului opt al secolului XX, județul Argeș reliefa un potențial demografic în continuă ascensiune, fenomen datorat, mai ales, creșterii natalității. În atare context, medicul primar, Constantin CAPĂTĂ, șeful Secției Pediatrie, a fost avansat director general al Direcției Sanitare Argeș, calitate exercitată, cu deplină responsabilitate, cinci ani (1979-1984).
Retrospectiv, manageriatul său rămânede referință în analele sistemului, propriu Argeșului contemporan, datorită obținerii resurselor financiare și construirii Spitalului din Câmpulung, Spitalului din Curtea de Argeș, Spitalului de Copii din Pitești, extinderii Spitalului din Călinești, dotării altor unități sanitare urbane sau rurale. Dimensiunile unor asemenea proiecte erau valorizate prin voința factorilor decidenți ai vremurilor, precum: academicianul Eugeniu Proca (1927-2004), ministrul Sănătății (1978-1985), originar din Godeni;  președinții forului administrativ al județului, Ion Sîrbu și Constantin Zanfir; primarii urbani Manole Bivol, Gheorghe Oancea, Nicolae Zevedei, activitatea celui din urmă integrându-se serialului nostru tematic (săptămâna 22-28 mai 2017).
Eforturile s-au materializat conologic! Spitalul din Câmpulung (430 de paturi) era inaugurat la 20 august 1984, implicări directe având: Aurel Constantinescu (arhitect); inginerul Constantin Dragomir (șef de șantier); chirurgul Mircea Gh. Băcanu (1922-1985), directorul instituției, alți specialiști  din Argeș-Muscel. Apoi, la 21 septembrie 1984, devenea funcțional Spitalul din Curtea de Argeș (430 de paturi), care poartă efigia arhitectului Ion V. Popescu, inginerului Gheorghe Vasilescu (șef de șantier), directorului-beneficiar (1978-1990), Alexandru Marin I. Glonțescu (1932-1998), medic primar (ORL).
În ceea ce privește Spitalul de Copii din Pitești, detaliile precizează: 450 de paturi; policlinică distinctă; arhitecți Maria Mulțescu, Alexandru Mulțescu; șef de șantier, inginerul Mircea Georgescu; director fondator, medicul primar, Constantin CAPĂTĂ (pediatrie); inaugurare calendaristică, sâmbătă, 3 noiembrie 1984. Așadar, personalitatea sărbătorită prin acest portret esențializat, prefera, strategic, asumarea conducerii unei instituții apropiate sufletului său, Spitalul de Copii din Pitești! Noul directorat acoperă etapa 1984-1991, iar colaborarea, încă vreo câțiva ani!

INTELECTUAL DE ANVERGURĂ

Medicul Constantin CAPĂTĂ a fost un adevărat profesionist, dedicat scopului îndeplinirii jurământului moral, rostit la absolvirea facultății, păstrării sănătății copiilor, indiferent de mediul familial, sporirii patrimoniului sanitar material, necesar zonei Argeș-Muscel, conlucrării colegiale onorabile, îndrumării stagiarilor, evoluției generale citadine.
După opinia noastră, pediatrii Roland Anceanu, Virgiliu Andronescu, Constantin CAPĂTĂ, Ion C. Davidescu, Dumitru Dicu, Steliana Dumitrescu, Maria Georgescu, Jeana Osman, împreună cu alți directori sau șefi de secție, au constituit, atunci când erau în activitate, o adevărată echipă exponențială, numele acestora rezonând peste generații.
Dar, susținătorii fervenți ai proiectelor personale au fost, la bine, ori la greu, soția, cunoscuta farmacistă Constanța Capătă, precum și ceilalți membri ai familiei din Pitești sau Țara Făgărașului.
De-a lungul timpului, autorul paragrafelor precedente a conlucrat cu medicul și managerul Constantin CAPĂTĂ în momente speciale, ancorate istoriei municipiului Pitești. Ne referim, bunăoară, la: primirea vizitei celebrului chirurg cardio-vascular, Marius Stephanus Barnard (25-26 decembrie 1982);  derularea lucrărilor Conferinței internaționale pe tema ”Apa și ionii în sistemul biologic”, patronată de profesorul universitar dr. Vasile Vasilescu, șeful catedrei specializate din Institutul Carol Davila București (1983); sărbătorirea Semicentenarului construirii pavilionului central al Spitalului Militar Pitești (1984).
Productivă rămâne participarea medicului Constantin CAPĂTĂ la elaborarea Enciclopediei Argeșului și Muscelului (2008-2014), variantă virtuală postată pe internet. În această lucrare de anvergură, având calități redacționale, semnează (C.G.C.) enunțurile privind: structura sistemului sanitar; funcționalitatea principalelor instituții; contribuția personalităților, originare din perimetrul aferent, la evoluția științelor generaliste.
În contextul sărbătoririi Zilelor municipiului Pitești (18-25 mai 2018), propunem factorilor abilitați să acorde Spitalului de Pediatrie, din reședința Argeșului, eponimia CONSTANTIN CAPĂTĂ, iar în holul principal să fie așezat bustul concetățeanului nostru, care s-a identificat, plin de entuziasm, dăruire și probitate profesională, cu pediatria românească. Pentru eternizarea valorilor, gesturile de atare factură sunt simbolice!
Pitești, 16 ianuarie 2018
PETRE POPA
Pentru februarie 2018: Ion FOCȘA și Valeriu DOBRIN