Serial evocator. Portrete postume pentru prieteni: Ion Focșa și Valeriu Dobrin

Continuăm serialul intitulat Portrete postume  pentru prieteni, purtând  semnătura profesorului universitar dr. Petre Popa,  inaugurat, de publicaţia noastră, în  săptămâna 11- 17 ianuarie 2016, atunci când s-au prezentat cititorilor detalii referitoare la juristul Silvestru D.Voinescu (1935-2005), director emblematic al Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu  Argeş (1964-2004). În etapele următoare, autorul a reevaluat, succesiv, importante figuri publice, din acest areal, precum: biologul Radu Stancu (1937-2008); muzeologul Iulian Ilie-Rizea (1934-1996); istoricul Valeriu - FlorinDobrinescu (1943-2003); universitarul Constantin I. Dumitrescu (1936-1980); inginerul Ion C. Vasiliu (1936-2000); actorul Constantin Zărnescu (1931-2003); profesorul Ion M. Dinu (1920-2009); inginerul Gheorghe Poţincu (1933-2002); inspectorul şcolar Marian Stoica (1937-2012); preotul Marin Drăguşin (1929-2014); managerul Sava Costache (1928-1998);  arhitectul Nicolae Ernst (1939-2005); inginerul Constantin Olteanu (1929-2005); profesorul Constantin Fulgeanu (1933-2005); academicianul Dan-Horia Mazilu (1943-2008); înaltul funcționar public Nicolae Zevedei (1940-2011); scriitorul Ion Lică-Vulpești (1939-2017); muzicianul Gheorghe Gomoiu (1939-2016); profesorul Paul I. Dicu (1926-2008); diplomatul Marcel Mihail GHIBERNEA (1924-2009); arhitectul Alexandru Mulțescu (1942-2016); scriitorul Ion Bănuță (1914-1986); publicistul Ion Cruceană (1911-1999), geograful Ion Băcanu (1930-2011), medical Constantin Capătă (1927-2017).

După cum s-a precizat editorial, evocarea unor personalităţi, o dată pe lună, prin săptămânalul Atitudine în Argeş, se raportează la trei criterii distincte: ziua lor de naştere; faptele perene, care le definesc activitatea antumă; consemnarea în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, postată pe internet: www.atitudineinargeş.ro. Rubrica are caracter deschis, promovează voluntariatul intelectual, nu incumbă conotaţii politice, finalizare preliminată (20 mai 2018), prin gruparea acestor eseuri într-un volum, purtând titlul serialului, dedicat evenimentlui aniversar: Piteşti – 630. Partener media, săptămânalul Atitudine în Argeş, tehnoredactor, inginer  dr. Adrian Mestecăneanu, operator  imagini, bibliotecarii Ion Marius Motreanu (istoric), Gabriela Tomescu (juristă).
Pentru februarie 2018, calendarul sinoptic înscrie, convergent spațiului geografic tradițional și principiilor enunțate, specialiști veritabili, apropiați proiectelor semnatarului paragrafelor următoare, precum: Teodor Bachide (înalt funcționar public); Dragoș Băjan (inginer); Gheorghe Chiriță (universitar); Dumitru Gherăsoiu (manager); Alexandru Th. Ionescu (scriitor); Ion Moisescu (medic); Emanoil Popescu (dirijor); Nicolae Sălan (inginer); Corneliu Tamaș (arhivist); Gabriel Țepelea (academician); Dumitru Udrescu (institutor). Dar, istoricul Petre Popa ne propune să omagiem doi oameni de cultură: actorul Ion FOCȘA (14 februarie 1925-11 ianuarie 2012) și regizorul Valeriu DOBRIN (1 februarie 1935-18 august 2007).

ION FOCȘA ÎN STUDIOURILE ACADEMIEI REGALE DE ARTĂ

Așadar, continuând serialul nostru, prezentăm, asemănător lunii noiembrie 2017, prin excepție, două figuri importante ale contemporaneității argeșene, remarcate, la interferența secolelor XX-XXI, cu deosebire în transpunerile scenice; Ion FOCȘA, actor de primă mărime al Teatrului Alexandru Davila Pitești, memorialist și epistolar; Valeriu DOBRIN, manager cultural, regizor, cronicar în domeniul artelor vizuale. Timp de câteva decenii, au conlucrat benefic, militând, împreună, pentru sporirea prestigiului zonei Argeș-Muscel în spiritualitatea națională și continentală.
Viitorul actor, Ion/ Ioan Gh. FOCȘA, născut la 14 februarie 1925, este originar din comuna Peceneaga, județul Tulcea. În relatările sale ne orienta, geografic, pe Dunărea Veche, la granița cu județul Brăila (traseul Măcin-Dăeni), iar nu în sudul județului Constanța, unde, o altă așezare Peceneaga este aferentă Podișului Negru Vodă și vecinătăților orașului Mangalia. Ambele fac parte, ancestral, din Dobrogea tradițională!
Insistând asupra locurilor natale, vorbea, pasional, despre copilărie, natura specifică satelor fluviale, reuniunile periodice, organizate prin bunăvoința școlii gimnaziale, primăriei, bisericii ortodoxe, căminului cultural, la care participa frecvent, proiectele vizând reevaluarea postbelică a sistemului economic regional.
Acolo, în Tulcea, Peceneaga lui Ion FOCȘA reliefa, statistic, spre finalul participării României la Primul Război Mondial (1916-1918), demografie inferioară etapelor precedente! Motivația suprapunea, evident, numărul mare de oșteni, căzuți eroic pe fronturile din Dobrogea (1916) și Moldova (1917), în luptele cu armata Puterilor Centrale. Simbolic, faptele acelor militari sunt așezate, perpetuu, la temelia unirii tuturor provinciilor autohtone, concept devenit realitate în 1918. Dar, istoria s-a repetat în vremea celui de Al Doilea Război Mondial, atât pe durata ofensivei estice (1941-1944), apoi, vestice (1944-1945). Ca urmare, atunci când actorul Ion FOCȘA ajungea la Peceneaga, se oprea, evlavios, în fața Monumentului eroilor, pe care sunt dăltuite numele mai multor membri ai  genealogiei proprii, vecinilor, cunoscuților, colegilor de generație. Mental și profesional, a developat permanent sentimente patriotice viguroase, izvorâte inclusiv din asemenea realități comunitare.
La 13 ani, Ion FOCȘA a vizionat, după cum ne povestea în 1999, primul spectacol de teatru, piesa fiind jucată pe o scenă improvizată, din incinta școlii sătești Peceneaga, iar interpreții erau cadre didactice. Atunci, prin 1938, replicile dascălilor, spuse convingător, l-au acaparat psihologic, intenția aderării adolescentului la trupe de teatru devenind câștigătoare! Peste puțină vreme (1941), abandonează climatul provincial și ajunge sub oblăduirea fratelui său mai mare, în Capitală, unde, concomitent cu frecventarea Liceului Dimitrie Cantemir, a urmat Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică.
Referinfu-se la această perioadă, Ion FOCȘA perora despre șansa repartizării în Clasa renumiților actori Ion Manolescu și Alice Voinescu, măiestria corifeilor imprimându-i noblețea viitoarei profesii! Primordială a fost pecetea lui Ion Manolescu (1881-1959), care, la rândul său, provenea din școala legendarului Constantin Nottara (1859-1935). Catalogat Artist al Poporului, Ion Manolescu a oferit studentului Ion FOCȘA, mostre inegalabile, în roluri antologice din piesele ”Strigoii”, ”Cadavrul viu”, ”Hamlet”, ”Richard III”, ”Suflete tari”, fizionomii conservate existențialist și de prietenul nostru, sărbătorit astăzi.
Vreme de un deceniu (1945-1955), actorul Ion FOCȘA apare pe afișele mai multor spectacole bucureștene, prezentate la: Teatrul Național, debut prin interpretarea rolului ”Biliargiul” (”Asta-i ciudat”, de Miron Radu Paraschivescu, regizor, Tudor Mușatescu); Studioul Dina Cocea; sau la Comedia; teatrele Muncă și Voie Bună, Constantin Nottara, Tineretului.. Apoi, trei stagiuni (1955-1958) îl regăsim la Galați, dimensionând efectiv, alături de alți entuziaști, instituția dramatică urbană.

CONSACRARE LA TEATRUL ALEXANDRU DAVILA PITEȘTI

Din 1958, până la începutul anului 2012 (peste o jumătate de secol), personalitatea nominalizată s-a contopit cu notorietatea zonei Argeș-Muscel, catifelând evoluția parametrilor dramaturgiei scenice piteștene. Instituția, numită inițial Teatrul Comunal Pitești (1914-1948), apoi,Teatrul Muncitoresc (1948-1949), respectiv Teatrul de Stat (1949-1958), folosea edificiul inaugurat cu piesa ”O noapte furtunoasă”, autor, Ion Luca Caragiale, în prestația artiștilor Teatrului Național București.
La data când Ion FOCȘA s-a transferat la Pitești (1 septembrie 1958), așezământul cultural devenise Teatrul Alexandru Davila (30 mai 1958), eponomia amintind, și astăzi, personalitatea dramaturgului citat (Golești, Muscel, 12 februarie 1862 – București, 19 octombrie 1929), fiul doctorului Carol Davila (1828-1844). Se remarcase mai ales datorită capodoperei ”Vlaicu Vodă” (1902), acțiunea petrecându-se, prevalent, la Curtea de Argeș.
Primul său rol, interpretat la Pitești (21 ianuarie1959),”Murmski”, din piesa ”Nunta lui Krecinski”, de Suhovo Kobâlin (clasic rus), regizor, Ovidiu Georgescu (stagiunea 1858-1859), iar ultimul, Gheorghe Orleanu, din spectacolul ”Lichidarea”, de Paul Everac, regia autorului (stagiunea 2003-2004). În acest interval (1958-2004), actorul Ion FOCȘA a fost preferat, regizoral, la Pitești, pentru aproximativ 100 de roluri principale. Totodată, adăugăm partiturile jucate pe scenele din București și Galați, ori cinematografic sau radiofonic, ceea ce ridică  numărul ipostazelor la peste 300! Recordul este foarte greu de egalat!
Interogându-l, asupra selectării, din atare panoplie, a primelor zece roluri, Ion FOCȘA stabilea următoarea ierarhizare: ”Sir Toby” (Noaptea regilor, William Shakespeare); ”Matei Millo” (Căruța cu paiațe, Mircea Ștefănescu); Willy Loman (Moartea unui comis voiajor, Arthur Miller); ”Chirică” (Omul cu mârțoaga, Gheorghe Ciprian”; ”Carandâșev” (Fata fără zestre, Alexandr Nikolaevici Ostrovski); ”Mitică” (Sfântu` Mitică Blajinul, Aurel Baranga); ”Ion Eliade” (Bălcescu, Camil Petrescu); ”Procopie” (Papa se lustruiește, Spiros Melas); ”Logofătul Trotușan” (Viforul, Barbu Ștefănescu Delavrancea); ”Stroe Vâlceanu” (Confrații, Gib Mihăescu). În câteva dintre acestea, partener de scenă i-a fost actrița Ileana FOCȘA, căsătoria lor având vechimea stagiunilor din Capitală, iar debutul tandemului consumându-se prin configurația piesei ”Poarta” (autor, Paul Everac), premieră absolută la Pitești (1 mai 1959). Ca urmare, mulți spectatori veneau special la Teatrul Alexandru Davila, din Reședința Argeșului, pentru a urmări jocul soților Ion și Ileana FOCȘA, admirația determinând aplauze prelungite, ridicări repetate de cortină, multe flori!
Cariera actoricească a prietenului nostru listează, cu succes, roluri importante în filmele: ”Nepoții gornistului” (1953); ”Răsare soarele” (1954); ”Desfășurarea” (1955); ”Povestea Unirii” (1979); ultima peliculă conferind actorului Ion FOCȘA posibilitatea relevării calităților prim-ministrului Mihail Kogălniceanu (1817-1891), distins colaborator al principelui Alexandru Ioan Cuza (1820-1873).

ION FOCȘA – PUBLICIST ȘI PEDAGOG

Format la Școala postbelică a teatrologiei din București, personalitatea actorului Ion FOCȘA se va exprima, în Pitești, pe multiple paliere. Foarte important, pentru cultura națională, rămâne conținutul paginilor tipărite, care amplifică mentalitatea sa privind scopul dramaturgiei majore și interpretării scenice modelatoare.
Radiografierea sensurilor meseriei transpare, în special, din trilogia ”Ghinionul a fost norocul meu” (1999, 2007, 2010), totalizând peste 1000 de pagini și iconografie consistentă. Un loc distinct ocupă scrisorile primite de Ion și Ileana FOCȘA, din partea marilor actori români, dramaturgi, regizori, scenografi, critici de teatru, nume care au dominat perioada 1960-2010.
Adăugăm participările sale frecvente la reuniuni publice, acordarea de interviuri, înregistrările radio, secvențele televizate, celelaltă abordări media, interne și continentale. Sărbătoritul nostru a fost partizanul dialogului constructiv, purtat cu persoane din medii spirituale pluraliste, având vârste, profesiuni sau convingeri diferite, uneori total opuse doctrinar.
Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că, Ion FOCȘA rămâne, în istoriografia urbană, fondatorul Clasei Regie Teatru, din cadrul Școlii de Artă Pitești, șeful primei promoții fiind managerul cultural Valeriu Dobrin. Ulterior, cele două figuri nominalizate vor colabora în beneficiul redimensionării, cu deosebire după 1970, a mișcării teatrale de amatori, municipiul Pitești fiind, atunci, un adevărat pol de interes național. Câteva detalii vom prezenta în filele următoare.
Actorului Ion FOCȘA îi datorăm, de asemenea, amenajarea primului muzeu al Teatrului Alexandru Davila Pitești. Proiectul, gândit alături de actorii Petre Dumitrescu și Marin Alexandrescu, s-a finalizat la 3 martie 1981, inaugurarea completând programul Reuniunii Studiourilor de Teatru din România (Ediția a II-a). Directorul instituției era Constantin Zărnescu (1931-2003), prezentat lectorilor noștri în săptămâna 11-17 iulie 2016.
Portofoliul muzeului, funcțional în Fresca Nord, lucrarea murală de mari dimensiuni, opera pictorului Sorin Ilfoveanu, cuprinde: valoroase documente istorice; costume, purtate pe scena din Pitești de celebrii actori Alexandru Critico, Gheorghe Leahu, Ion Manta, Colea Răutu, George Vraca; recuzită; fotografii; afișe; programe; facsimile; memorii. Demonstrează continuitatea dramaturgiei scenice în Argeș-Muscel, atestată, la Pitești, încă din 1829, parte componentă a spiritualității moderne și contemporane. În 1981, expoziția tematică de la Pitești a fost considerată reprezentativă pentru România, conținutul actualizându-se, constant, pe timpul activității actorului Ion FOCȘA. Sugerăm actualei conduceri a Teatrului Alexandru Davila Pitești, relansarea preocupării de atare factură, onorând, instituțional, Anul Centenar (1918-2018).

CONSEMNAREA INTELECTUALULUI ION FOCȘA ÎN ISTORIA CETĂȚII

Receptând valoarea preocupărilor actorului Ion FOCȘA, analiștii domeniului l-au nominalizat, frecvent, în paginile consacrate acestor locuri. Ca dovadă, tomurile intitulate ”Pitești. Memento” (1983, 2008), ”Pitești. Ghid de oraș” (1985), ”Pitești. Pagini de istorie” (1986), ”Istoria municipiului Pitești (1988), ”Pitești. Tradiție și contemporaneitate” (2008), ”Memorialul de război Mateiaș” (2009), ”Interviuri nonconformiste de pe patru continente” (2015), evidențiază contribuția prietenului nostru la diversificarea repertorială a Teatrului Alexandru Davila Pitești, descifrarea roulului formativ al creației populare, transferarea sensurilor culturii naționale spre cuantificări continentale. La 21 mai 1995, Ion FOCȘA a fost gratulat cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Pitești.
Portretul postum, dedicat omului de cultură Ion FOCȘA, ne conferă posibilitatea să reamintim implicarea sa redacțională, la finalul anului 2011, în elaborarea Enciclopediei Argeșului și Muscelului (I-IV),atribuții continuate, apoi, de bunul său prieten, actorul Petre Dumitrescu. Contextual, Ion FOCȘA a donat Muzeului Județean Argeș o parte din biblioteca personală, seturi de afișe teatrale, numeroase fotografii, obiecte familiale, amintind legăturile sale, ori ale actriței Ileana FOCȘA, cu lumea mirifică a teatrului universal.

Click AICI pentru vizualizare de arhivă

 

VALERIU DOBRIN ÎN CĂUTAREA SENSURILOR EXISTENȚIALISTE

După cum s-a precizat mai sus, Ion FOCȘA și Valeriu DOBRIN au conlucrat, la Pitești, în segmente de largă respirație, dialogul lor decantând, vizibil, concluzii optimiste, pragmatice.
Viitorul om de cultură, Valeriu DOBRIN, s-a născut, la 1 februarie 1935, în orașul Slatina, județul Olt. După absolvirea Liceului Radu Greceanu, din această localitate (1953), se îndrepta, cu speranța navigării oceanice, spre Școala Superioară de Marină Constanța, cursuri finalizate în 1956. Dar, testele riguroase finale nu i-au fost favorabile! Ca urmare, experimentează diverse preocupări maturizante, iar în 1962, s-a stabilit, definitiv, în Pitești.
Angajat, inițial, metodist la Casa Creației Populare Argeș (1962-1968), se va remarca, succesiv, în calitatea de manager: Palatul Culturii (1968-1980, 1990-1998); Centrul Cultural Pitești (1998-2000); Galeria de Artă a Muzeului Județean Argeș (1980-1990). Asemenea responsabilități, prestate, uneori, nonconformist, vor stimula inițiative relevante, precum: organizarea Trupei de Teatru Scurt (Breve); realizarea primelor ediții ale Festivalului-Concurs de Muzică Cultă și Dans Clasic Darclee; mijlocirea reuniunii literare Poetul și Cetatea; derularea mai multor turnee artistice în state occidentale; revigorarea colaborării cu instituții specializate și ambasade din București; aducerea, în spațiile Galeriei de Artă Pitești, a primei Expoziții Brâncuși (parteneriat cu Muzeul de Artă Craiova, Dolj).
VIZIUNE REGIZORALĂ NOVATIVĂ
În 1969, Valeriu DOBRIN a fost etichetat premiantul Clasei Regie Teatru, existentă, grație actorului Ion FOCȘA, la Școala de Artă Pitești. Noul absolvent devenea, probabil, solitar pentru Argeș, în ceea ce privește diversificarea reală a exprimărilor regizorale: ansambluri folclorice, teatru de amatori, teatru profesionist, spectacole muzicale, reuniuni literare, arte vizuale.
Debutul major s-a produs în etapa 31 iulie – 30 august 1969. Atunci, Ansamblul Folcloric Doina (coregrafie, Natalia Petreanu, Dorin Oancea; dirijor, Emil Tănase), regizor, Valeriu DOBRIN, a realizat un turneu de mare succes în Franța. Peste trei ani (14-26 aprilie 1972), sub bagheta aceluiași regizor, Trupa de Teatru Breve, din cadrul Palatului Culturii Pitești, efectua, în premieră absolută, un turneu în Belgia, la invitația Asociației Naționale Flamande de Teatru, având sediul în orașul Gand. Pentru acest eveniment, Valeriu DOBRIN a pregătit un spectacol coupe, intitulat ”Gioconda și celelalte...”, respectiv ”Mașa”, de A.P. Cehov, cu Marta Diaconu; ”Înaintea gustării de dimineață”, de Eugen O`Neill, cu Sorina Săceanu; ”Rochia”, de Romulus Vulpescu, cu Marta Diaconu și Sorina Săceanu.
Vorbitor de limbă franceză, Valeriu DOBRIN realiza, spre lămurirea sensurilor mesajului românesc, comentarii scenice adecvate.
Succesul repurtat în Belgia a favorizat decizia ministerială, privind deplasarea Trupei Breve în Franța (22 martie – 4 aprilie 1974), partener, Theatre Avaricum, din Bourges. După cum ne explica regizorul Valeriu DOBRIN, perimetrul orașului francez amintit beneficia de mulți iubitori ai artei dramatice, motiv pentru care va stabili prezentarea atât a piesei ”Rochia”, de Remulus Vulpescu, cu Marta Diaconu, dar și a microspectacolului ”Recviem pentru capul prinților”, de Mihai Georgescu, evocând epoca voievodului Constantin Brâncoveanu, iar ca alternativă, tripticul retoric, ”Războiul, jucărie pentru oameni mari?”, de Dumitru Solomon, având câte patru sau șase interpreți.
Rememorând, colaborarea dintre Ion FOCȘA și Valeriu DOBRIN a îmbrăcat, inițial, haina spectacolului ”Micii burghezi”, de Maxim Gorki. Montat cu amatorii Palatului Culturii Pitești (1961), regia a fost asigurată de actorul citat, printre interpreții principali regăsindu-se Valeriu DOBRIN!

Click AICI pentru vizualizare imagini de arhivă

GREVA FOAMEI PE TREPTELE PALATULUI CULTURII DIN PITEȘTI

Conform uzanțelor timpului, în 1955, clădirea Tribunalului Argeș devenea sediul Palatului Culturii Pitești. Apoi, după evenimentele din decembrie 1989 – ianuarie 1990, se va elabora legislația care va acorda, foștilor proprietari, dreptul recuperării patrimoniului interbelic. În atare context, Ministerul Justiției a inițiat procedura evacuării Palatului Culturii, pentru instalarea Curții de Apel Pitești. Directorul instituției, Valeriu DOBRIN, împreună cu mai mulți apărători ai culturii, declanșează greva foamei, prelungită peste zece zile, treptele Palatului Culturii devenind o adevărată tribună. Totuși, Justiția câștiga această competiție!
Convorbirea noastră, ulterioară, purtată cu Valeriu DOBRIN, excludea teribilismul, construit artificial prin media, la adresa greviștilor, ipostaza, cumva insolită, derobând opțiunea liber exprimată, favorizantă spiritualității provinciale. La 27 august 1998, Consiliul Local Pitești a hotărât retrocedarea imobilului amintit, către forurile juridice, regizorul Valeriu DOBRIN primind, în schimb, spațiile de la Casa Cărții, numite, acum, Centrul Cultural Pitești, păstorite până la pensionare (2000). Vor urma, pentru prietenul omagiat,  cinci ani de colaborări cu televiziuni din Argeș, emisiunile sale abordând, prevalent, tematici aflate la ”Ordinea zilei”.
Istoriografia culturii, suprapusă interferenței secolelor XX-XXI, notifică, așadar, numele lui Valeriu DOBRIN! A fost căsătorit cu actrița Lidia Crețu (1933-2006), cunoscută din spectacolele estradei piteștene. Ambii se odihnesc în pacea cimitirelor din Pitești, satut acordat perpetuu, inclusiv actorilor Ion FOCȘA și Ileana FOCȘA. Gesturile oficiale, de recunoaștere a meritelor oamenilor de cultură, trecuți în lumea umbrelor, se lasă așteptate!
Pitești, 7 februarie 2018
PETRE POPA
Pentru martie 2018:  Constantin STROE

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea