„În cel mai scurt timp vor fi finalizate cercetările în dosarul Balastiera”

Luni, 05 Martie 2018 13:56

# Interviu cu cărțile pe față cu Marius Ştefan, şeful Parchetului Judeţean #  Este vorba despre dosarul deschis în anul 2013 în care apare și numele fostului polițist Laurențiu Bălan, acționar al TGM, una dintre firmele circuitului infracțional # „Prejudiciul în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală în acest dosar este între 1 - 2 milioane euro” # „Până la momentul de faţă, aproximativ 1 milion de lei sunt achitaţi voluntar de către suspecţi”

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul  Argeș, Marius Ștefan, ne-a acordat un interviu în care vorbește despre activitatea instituției în anul 2017 și despre obiectivele propuse în acest an. Aflat de trei ani în fruntea Parchetului, prim-procurorul a vorbit și despre planurile de viitor şi despre complexitatea  muncii procurorilor pe care îi are în subordine. De asemenea, șeful Parchetului județean face referire și la cele mai importante dosare instrumentate, dar și despre modificările preconizate la legile justiției.

„Avem un colectiv bun și am încredere în ei. Fără sprijinul colegilor, oricât de bune intenții aș avea, nu voi reuși”

# Aveți un mandat de trei ani în fruntea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Care sunt principalele plusuri, dar și minusuri identificate de dvs în această perioadă?
- Activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, în cei trei ani, o apreciez ca fiind o activitate foarte bună dovadă fiind dosarele soluționate, complexitatea acestora, mai ales că aceste rezultate au fost obținute în condiții dificile de personal. Am avut situații când am preluat dosare de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești, anul trecut acea unitate rămânând fără nici un procuror. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș are și rol de coordonare a activităților din teritoriu. Întotdeauna am încercat ca prin activitatea noastră să ajutăm și celelalte unități de parchet pe lângă acele dosare complexe ce necesită o mai mare atenție din partea procurorilor. În prezent, situația  de personal la Parchetul de pe lângă judecătoria Costești este rezolvată, fiind trei procurori acolo, dintre care unul este delegat în funcția de prim procuror. Per ansamblu, noi suntem mulțumiți de activitatea pe care am desfășurat-o.
# Pe 1 ianuarie 2018 v-a expirat mandatul de prim procuror. Veți participa la viitorul concurs?
- Voi participa la viitorul concurs care se va organiza în vara anului 2018. M-am înscris și anul trecut la concurs pentru încă un nou mandat de conducere, însă a trebuit să mă retrag din motive personale. În prezent sunt delegat în funcția de conducere.
# Cum stați cu schema de personal?
- În momentul de față funcționăm fără patru procurori care sunt delegați la alte structuri sau parchete. Întotdeauna există fluctuații. Sunt oameni care pleacă la DNA, DIICOT, promovează la Parchetul Curții de Apel Pitești, dar în același timp ar trebui să promoveze alți procurori de la Parchetele de pe lângă judecătorii și mă refer în principal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești pentru că aici este schema mai ridicată decât celelalte parchete. Tot timpul fluctuează personalul. Nu pot să spun că am avut în cei trei ani o situație în care schema să fie completă. Nu a fost și nu văd cum ar putea fi completă. Mai ales dacă o să se pensioneze o parte dintre colegii mei e clar că vor fi probleme în ceea ce privește încadrarea. (…) Dar am colegi profesioniști. Există un echilibru în sensul că sunt și colegi procurori cu experiență și colegi mai tineri. Nu am constatat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș sau la parchetele din circumscripția sa teritorială derapaje profesionale. Oamenii sunt de bună credință. Există un colectiv bun și am încredere în ei. Acesta este unul dintre motivele pentru care am acceptat să fiu prim procuror și pentru care îmi doresc să continui activitatea de conducere, pentru că fără sprijinul colegilor, oricât de bune intenții aș avea, nu voi reuși. Depind foarte mult de modul în care dumnealor își desfășoară activitatea.
# Câte dosare are în lucru, în medie, un procuror din cadrul Parchetului Tribunalului Argeș?
- Depinde de specializarea fiecărui procuror. La noi sunt specializați pe tipul de infracțiune, procurori care supraveghează activitatea de cercetare penală în dosare de evaziune fiscală, procurori care efectuează urmărirea penală în dosare de corupție, procurori care efectuează urmărirea penală contra vieții. Media este undeva la 100 de dosare pentru fiecare procuror.
# Cum colaborați cu IPJ Argeș?
- Este o colaborare foarte bună cu IPJ Argeș. Într-adevăr încercăm să acordăm mai mult sprijin polițiștilor în condițiile în care și ei s-au confruntat cu o problemă importantă de personal prin ieșirea multor oameni cu experiență la pensie, iar cei care au venit nu au avut experiența necesară. Noi  ca procurori încercăm să le acordăm spriinul profesional nesesar și să îi formăm oarecum juridic. S-au văzut aceste plecări din cadrul poliției. Durează până când se acumulează experiență.

„Ne axăm anul acesta pe soluționarea dosarelor vechi”

# Câte sesizări legate de activitatea procurorilor Parchetului Tribunalului Argeș au fost făcute, în ultimii trei ani, la Inspecția Judiciară din cadrul CSM?
- Dacă justițiabilul apreciază că nu ne-am îndeplinit atribuțiile în conformitate cu legea, ei formulează cheile de atac împotriva acelor soluții, iar ulterior se adresează organelor abilitate. Sunt sesizări la Inspecția judiciară  formulate împotriva procurorilor însă toate acestea au fost clasate. Foarte important din punctul meu de vedere, acele sesizări privesc activitatea profesională desfășurată de către procuror. Nu avem situații cu sesizări ce țin de elemente de integritate, dialog, comportament față de justițiabil. Nu sunt multe sesizări, sunt un număr redus, și fac referire la modul în care oamenii au apreciat că procurorul și-a făcut treaba în dosarul respectiv.
# Care este obiectivul dvs. pentru anul 2018?
- Încercăm să ne axăm anul acesta pe soluționarea dosarelor vechi. Cele mai multe dosare vechi au ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală. Din punctul meu de vedere un dosar de evaziune nu poate fi finalizat într-un an pentru că presupune o anumită complexitate. Este foarte important să soluționăm dosarele vechi.
# Ați deschis subiectul legat de infracțiunile de evaziune fiscală. Sunt aceste infracțiuni în creștere? Și cum stați cu recuperarea prejudiciilor în aceste dosare?
- În ceea ce privește infracțiunile sesizate de evaziune fiscală acestea sunt în scădere. Pentru noi este foarte important recuperarea prejudiciului în dosarele de evaziune. Din punctul meu de vedere este mai important decât însăși condamnarea. Pentru că în momentul în care se prejudiciază bugetul de stat important este recuperarea sumei de bani cu care a fost prejudiciat bugetul de stat și sumele care au intrat în mod ilicit în posesia inculpaților. În toate dosarele ce privesc infracțiuni de evaziune fiscală, spălare a banilor, facem verificări pentru identificarea bunurilor. Se poate  vedea și în bilanțul pentru anul 2017, valoarea prejudiciilor reținute în rechizitorii este mai mare decât valoarea măsurilor asiguratorii, iar această  diferență se explică prin faptul că nu au fost identificate bunuri asupra cărora să aplicăm măsuri asiguratorii. Au fost asigurate măsuri asiguratorii, anul trecut, în valoare totală de 11.573.731 lei.
# Conform bilanțului Parchetului și infracțiunile de corupție sunt în scădere…
- Și la aceste infracțiuni avem scădere. În ceea ce privește dosarele de corupție, noi suntem oarecum legați de datele puse la dispoziție de către organele abilitate sau de persoane care denunță fapte de corupție. În condițiile în care scade numărul acestor date cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție, ce ne sunt comunicate automat, există o scădere și a numărului de dosare de corupție finalizate prin trimitere în judecată. Bineînțeles că avem multe sesizări, dar sunt sesizate fapte de corupție, de exemplu care s-ar fi petrecut undeva și în anul 2008. Ori la 10 ani să mai încerci să demonstrezi dacă a fost săvârșită o faptă de corupție este destul de dificil. Faptele de corupție se probează aproape de timpul real.

În 2017 au fost și câteva dosare cu inculpați achitați…

- La Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș avem un procent de 3,55% inculpați achitați. Cert este că noi încercăm să evităm aceste achitări, pentru că dincolo de achitări este vorba de viețile unor persoane care au fost trimise în judecată. Ca procurori dispunem trimiterea în judecată când avem convingerea că inculpatul a săvârșit o faptă în baza probelor administrate.
# Care este cel mai complex dosar la care ați lucrat dvs. ca procuror?
- Este greu să vă răspund la această întrebare. Fiecare dosar are o complexitate a lui prin specificul dosarului. Pot enumera ca dosare la care am lucrat personal, dosare complexe precum: cel cu defrișările masive de păduri (n. red. se face referire la dosarul „Cheresteaua 1” în care a fost trimis în judecată Ion Andrei, supranumit și „Brânză”, patronul firmei SC Andris SRL din comuna Pietroşani), în acest caz fiind și sesizat Tribunalul Argeș; dosarul 503/P/2013 în care au fost trimiși în judecată 18 inculpați pentru evaziune fiscală și spălare a banilor. Un alt dosar complex a fost dosarul tâlhăriei de pe autostradă (n. red. dosarul jafului din 9 august 2011, prin care 22 kg de aur au fost furate pe Autostrada Bucureşti-Piteşti), un dosar care a ridicat mari semne de întrebare și ne-a îngreunat oarecum cercetările pentru că noi, cei din Argeș, am fost legați de această faptă numai prin locul săvârșirii ei, iar persoanele vătămate și autorii nu aveau legătură niciunul cu Argeșul. Acolo inițial, la nivelul anului 2013 a fost stabilit un prim autor, iar următorii autori au fost identificați și trimiși în judecată în anul 2017. Ne-au fost îngreunate cercetările prin faptul că nu ne lega nimic pe noi de acel dosar decât locul săvârșirii faptei. Sunt multe dosare complicate și mai sunt astfel de dosare în lucru. Să știți că și o faptă de omor poate avea o anumită complexitate. Să ne gândim la asasinatul din Prundu, din 2013, când cei doi inculpați au folosit o armă pentru a o ucide pe victimă. Un dosar complicat de omor a fost și cel de la Bughia, din 2012, cu taximetristul care a fost înjunghiat, lăsat în portbagaj și carbonizat. Orice dosar de omor îți poate ridica anumite probleme în momentul în care nu ai identificat autorul și începe să treacă timpul pentru că lucrurile încep deja să se complice. Dosarele privind evaziunea fiscală, iar sunt dosare complexe pentru că sunt multe societăți comerciale implicate, multe persoane implicate. Nu sunt identificate documentele contabile ale societăților etc…

„Până când nu sunt finalizate rapoartele de expertiză silvică în dosarele Cheresteaua 2 și Cheresteaua 3, nu putem să avansăm mai departe”

# Din „rețeaua Cheresteaua” a fost trimis în judecată până în prezent un singur dosar, cel în care este implicat, printre alții, Ion Andrei, patronul firmei SC Andris SRL. În ce stadiu se află dosarul „Cheresteaua 2” în care e implicat Paul Andreescu, administratorul firmei Stania Bar din Coșești, dar și „Cheresteaua 3”, în care e implicat Ion Ghilencea de la SC Trei Brazi SRL din Pietroşani?
- Dosarele cunoscute în presă de „Cheresteaua 2” și „Cheresteaua 3”… Aici depinde foarte mult de raportul de expertiză silvică. În momentul de față, noi am făcut tot ce puteam să facem, independent de aceste rapoarte de expertiză silvică. Dar infracțiunile de tăiere de arbori fără drept din fondul de forestier național, ci implicit de evaziune fiscală, pot fi probate numai în condițiile în care stabilim masa lemnoasă. Până când nu sunt finalizate acele rapoarte de expertiză silvică, dispuse de ceva timp, nu putem să avansăm mai departe cu acele dosare penale. Aceste rapoarte de expertiză silvică sunt atipice în felul lor. Presupun cercetări pe sute de hectare în zone montane unde nu se mai găsesc cioate de fiecare dată unde s-a tăiat, depind foarte mult și de condițiile meteo. Încercăm întotdeauna să determinăm prejudiciul într-un mod cât mai precis pentru a nu ridica suspiciuni cu privire la modul de întocmire a acelui raport de expertiză silvică. În dosarul pentru care a fost trimis rechizitoriu (n. red. dosarul în care este implicat Ion Andrei) raportul de expertiză a fost finalizat undeva în luna octombrie sau noiembrie și la 1 aprilie era sesizată instanța de judecată.
# Deci, în soluționarea acestor dosare contează foarte mult rapoartele de expertiză silvică…
- Da, așa e. Plus că avem probleme cu desemnarea experților silvici, pentru că aici fenomenul infracțional în aceste dosare este de o anumită anvergură. Vorbim de sute de mii de cioate, multe dintre ele nu se mai regăsesc , sunt astupate de crengi, pământ și trebuie să faci prin estimare. Să stabilești clar cât a fost înainte de săvârșirea faptelor. Ce volum de masă lemnoasă se afla în acele suprafețe forestiere. Să măsori cât a rămas pe picior la momentul 2014 și apoi să stabilești cât s-a tăiat fără drept. Sunt puțini experți silvici care se încumetă să facă o astfel de muncă. Dacă expertizele silvice sunt gata, la câteva luni vor fi finalizate cercetările penale. Interesul nostru este ca raportul de expertiză silvică să fie complet și lămuritor nu numai pentru noi cât și pentru părți. Dacă nu răspunde tuturor întrebările noastre și nu ne lămurește nici pe noi, ca organ de urmărire penală, nici noi nu vom merge mai departe. Încercăm să fim preciși și clari în acuzațiile pe care le formulăm.
# Un alt dosar complex nesoluționat încă este „Balastiera 2”, dosar deschis tot din 2013. În ce stadiu se află acesta?
- În ceea ce priveşte dosarul "Balastiera", acolo preconizez că ar trebui finalizate cercetările în cel mai scurt timp. Au fost efectuate expertizele de specialitate tehnică, s-a efectuat şi expertiza contabilă, au fost aduse la cunoştinţa părţilor pentru a putea efectua obiecţiuni. Acolo cercetările sunt spre finalizare. Avem şi sume recuperate pentru că s-au şi achitat voluntar sume de bani stabilite ca prejudiciu de o parte dintre părţi. Până la momentul de faţă, aproximativ 1 milion de lei sunt achitaţi voluntar de către suspecţi. Iar prejudiciul în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală preconizez că este undeva între 1-2 milioane de euro. Va fi şi infracţiunea de spălare a banilor şi alte infracţiuni conexe. În momentul în care va fi întocmit rechizitoriul atunci putem stabili cu certitudine prejudiciul. Sunt mulţi suspecţi, o parte dintre ei au achitat prejudiciul şi dacă beneficiază de articolul 10 din Legea 241/2005, prejudiciul fiind sub 50.000 de euro primesc cu soluţie de netrimitere în judecată. Nu pot să vă spun în momentul de faţă numărul acestora.
# În acest dosar apare și numele fostului polițist Laurențiu Bălan, acționar al TGM, una dintre firmele circuitului infracțional. Este fostul poliţist principalul suspect în această cauză?
- Are calitatea de suspect şi un fost poliţist dar nu există o prioritizare a suspecţilor. Nu putem vorbi de principal suspect. Sunt mai multe persoane care sunt cercetate şi au calitatea de suspect. Până când se va finaliza cauza şi se va dispune condamnarea lor definitivă toţi beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Nu mă pot hazarda în momentul de faţă să spun care este principalul suspect.

„Dacă unele dintre acele modificări s-ar transpune într-un act normativ e posibil să influenţeze activitatea procurorilor”

# Se simt presiuni din partea clasei politice asupra activităţii magistraţilor?
- Nu am simţit presiuni. Toţi suntem, atât eu cât şi colegii mei, oameni cu experienţă, oameni care ştiu să facă faţă multor provocări. Nu avem cazuri în care să fi fost ameninţaţi sau să resimţim presiuni directe asupra noastră.
# Modificările preconizate pentru legile justiţiei îi vor pune pe procurori în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea?
- Depinde şi de acele modificări... Până în momentul de faţă nu sunt modificări aprobate printr-o lege. Sunt anumite variante vehiculate în spaţiul public. Până când nu vom avea o formă finală a actului legislativ, eu nu pot face aprecieri la momentul de faţă. Dacă unele dintre acele modificări s-ar transpune într-un act normativ e posibil să influenţeze activitatea procurorilor.
# Este atacată, direct sau indirect, independenţa procurorilor?
- Nu pot să fac astfel de aprecieri în momentul de faţă. Independenţa noastră nu este dată numai de presiunea la care suntem supuşi, din alte surse, ci şi prin modul cum am putea să ne facem treaba în viitor. În momentul de faţă au fost aprobate trei legi care nu conţin modificări cu privire la activitatea de urmărire penală şi sunt legi de organizare judiciară. Sunt multe vehiculate, dar de aici până a fi transpuse în acte consider că este un drum de străbătut. Un impact asupra activității noastre putem să îl preconizăm în momentul în care vom vedea paleta la acele modificări.
Interviu realizat de Alex Vlaicu