Serial evocator. Portrete postume pentru prieteni: Constantin Stroe

Continuăm serialul intitulat Portrete postume  pentru prieteni, purtând  semnătura profesorului universitar dr. Petre Popa,  inaugurat, de publicaţia noastră, în  săptămâna 11- 17 ianuarie 2016, atunci când s-au prezentat cititorilor detalii referitoare la juristul Silvestru D.Voinescu (1935-2005), director emblematic al Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu  Argeş (1964-2004). În etapele următoare, autorul a reevaluat, succesiv, importante figuri publice, din acest areal, precum: biologul Radu Stancu (1937-2008); muzeologul Iulian Ilie-Rizea (1934-1996); istoricul Valeriu -FlorinDobrinescu (1943-2003);universitarul Constantin I. Dumitrescu (1936-1980); inginerul Ion C. Vasiliu (1936-2000); actorul Constantin Zărnescu (1931-2003); profesorul Ion M. Dinu (1920-2009); inginerul Gheorghe Poţincu (1933-2002); inspectorul şcolar Marian Stoica (1937-2012); preotul Marin Drăguşin (1929-2014); managerul Sava Costache (1928-1998);  arhitectul Nicolae Ernst (1939-2005); inginerul Constantin Olteanu (1929-2005); profesorul Constantin Fulgeanu (1933-2005); academicianul Dan-Horia Mazilu (1943-2008); înaltul funcționar public Nicolae Zevedei (1940-2011); scriitorul Ion Lică-Vulpești (1939-2017); muzicianul Gheorghe Gomoiu (1939-2016); profesorul Paul I. Dicu (1926-2008); diplomatul Marcel Mihail GHIBERNEA (1924-2009); arhitectul Alexandru Mulțescu (1942-2016); scriitorul Ion Bănuță (1914-1986); publicistul Ion Cruceană (1911-1999), geograful Ion Băcanu (1930-2011), medicul Constantin Capătă (1927-2017); actorul Ion  Focșa; managerul  cultural Valeriu Dobrin (1935-2007).

După cum s-a precizat editorial, evocarea unor personalităţi, o dată pe lună, prin săptămânalul Atitudine în Argeş, se raportează la trei criterii distincte: ziua lor de naştere; faptele perene, care le definesc activitatea antumă; consemnarea în Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, postată pe internet: www.atitudineinargeş.ro.
Rubrica are caracter deschis, promovează voluntariatul intelectual, nu incumbă conotaţii politice, finalizare preliminată (20 mai 2018), prin gruparea acestor eseuri într-un volum, purtând titlul serialului, dedicat evenimentlui aniversar: Piteşti – 630. Partener media, săptămânalul Atitudine în Argeş, tehnoredactor, inginer  dr. Adrian Mestecăneanu, operatori  imagini, bibliotecarii Ion Marius Motreanu (istoric), Gabriela Tomescu (juristă).
Pentru martie 2018, calendarul sinoptic înscrie, convergent spațiului geografic tradițional și principiilor enunțate, specialiști veritabili, apropiați proiectelor semnatarului paragrafelor următoare, precum: Dan Theodor Aciobăniței  (actor);  Eugenia  Andrei (manager școlar);   Florin Anghel (literat); Marin  Braniște  (teolog); Vasile Călinescu (profesor); Ion Hurdubețiu (istoric); Maria Mulțescu (arhitectă); George Nițu (scriitor); Ion Șendruescu (universitar).
Dar, istoricul Petre Popa ne propune omagierea renumitului manager industrial Constantin STROE (24 martie 1942-17 dcembrie 2016).

PITEȘTI! ATENȚIE, VENIM DIN HULUBEȘTII DÂMBOVIȚEI!

În evoluția urbei noastre, etapa 1950-1968  a reprezentat exprimarea unei geografii maximale, diriguită, oficial,   de la Pitești! Atunci, conform prevederilor Legii Nr, 5, din 6 septembrie 1950, orașul secular devenea reședință oficială pentru fostele județe istorice Argeș, Muscel, Olt, Vâlcea, formând o nouă configurație republicană. Se adăugau, totodată, câteva perimetre dâmbovițene vecine, printre acestea aflându-se și localitatea Hulubești, așezarea natală a personalității evocate astăzi, Constantin STROE.
Din atare perspectivă, spre informarea cititorilor, regiunea condusă de la Pitești avea, în 1959, statistic, 14 raioane administrative, entitatea Hulubești fiind  integrată raionului Găești (27  de comune, 104.800 de hectare, 87.548 de cetățeni). Bunăoară, la Hulubești trăiau 4.157 de persoane recenzate, evidențe superioare acestui indicator având numai ruralitățile Mogoșani (4441), Slobozia (4760), Vișina (5110).
Născut la 2 martie 1942, copilul  STROE N. Constantin a receptat, familial, schimbările topografice din 1950, dar, megieșii, rămâneau  consecvenți spiritualității provenite de la vechea capitală românească medievală, Târgoviște, aparținând, tradițional, județului Dâmbovița! Ca urmare, după finalizarea Gimnaziului Unic Hulubești, îl regăsim în cataloagele Școlii Medii Ienăchiță Văcărescu Târgoviște, regiunea Ploiești, iar la absolvire (1962), Constantin STROE primea acceptul Cancelariei profesorale, pentru studii superioare.
Vacanțele preuniversitare l-au apropiat de mulți colegi ai generației amintite, printre aceștia aflându-se consăteanul Badea Șt. Gheorghe, originar tot din Hulubești (12 martie 1946). Prietenia viitorilor industriași, Constantin STROE și Gheorghe Badea, ajunși, peste ani, manageri de succes la Pitești, a fost perenă, sinceră, productivă. Conjunctural, vor facilita, multor tineri din Hulubești, obținerea calificărilor dorite, atât în Pitești, ori la Câmpulung, Curtea de Argeș, Costești, Topoloveni.
Dimensionarea economiei autohtone, în deceniul 1960-1970, a influențat, covârșitor, opțiunea dâmbovițeanului Constantin STROE pentru Institutul Politehnic București, acordarea titlului ingineresc fiind datată 1967. La rândul său, Gheorghe Bedea a preferat Facultatea de Mecanică din Brașov (1963-1968).
Fire comunicativă, dar cerebrală, Constantin STROE a cimentat, pe timpul studenției, prietenia cu alt viitor inginer, musceleanul Ion Ungureanu, fiul comunei Călinești (14 octombrie 1942), ajuns cadru didactic universitar, decan, conducător de doctorat la Pitești. Tripleta intelectuală Constantin STROE, Gheorghe Badea, Ion Ungureanu, regrupată, în reședința Argeșului, după 1970, rămâne, peste timp, modelatoare.

ÎNCĂ DIN 1968, CONSTANTIN STROE A PARIAT PE UZINA DACIA

Reportându-ne la uzanțele timpului, anterioare anului 1989, absolvenții tuturor facultăților din România primeau repartiție guvernamentală pentru activitatea lor stagiară. Ca urmare, tânărul inginer mecanic, onorat, astăzi, când ar fi împlinit 76 de ani, ajungea, spre finalul toamnei 1967, salariatul Uzinei din Teleajen, integrată, tradișional, peisajului prahovean, consolidat încă din secolul XIX.
Dar, ținta postbelică, așa cum ne-a relatat într-un interviu nonconformist, acordat la 2 decembrie 2014, rămânea Intreprinderea de Autoturisme din Colibași, Argeș. Unitatea, strategică pentru economia etatistă națională, s-a edificat prin eforturi financiare autohtone și consultanță franceză (1966-1968), inaugurare, 20 august 1968. Administrativ, comuna citată făcea parte, atunci, din zona metropolitană Pitești, devenind, ulterior, așezarea urbană Colibași (16 aprilie 1989), apoi, orașul Mioveni (20 mai 1996).
Obținerea transferului mult dorit (1968) a stimulat, vizibil, preocupările inginerului Constantin STROE, personalitate care s-a dedicat, aproape o jumătate de veac (1969-2016), consolidării Platformei Industriale Pitești-Est. Relevantă a devenit, concomitent, traiectoria proprie, clădită, gradual, prin: expertiza coordonării, nemijlocit, a mai multor ateliere, secții și laboratoare, cuprinse în programul fabricării autoturismelor românești; promovarea conlucării deschise cu muncitorii, maiștrii, responsabilizați pe fluxul specific acestui segment; dorința profesionalizării manageriatului personal, ori a socializării cotidiene; valorificarea aprecierilor colegiale sau publice, favorabile promovării ierarhice și organizaționale.
Succesiv, după cum listează paginile Enciclopediei Argeșului (2014), Constantin STROE a îndeplinit, la Uzina din Colibași, funcții suprapuse avântului indicatorilor automobilistici, dar și cerințelor asimilării imperioase a reperelor importate accidental: tehnolog; șef, Secția Sculărie; inginer șef, Fabrica de Mașini Unelte (1968-1982).
Rezultatele maturizării sale productive, bilanțate pozitiv, l-au propulsat, pentru următorii ani (1982-1987), în fotoliul directorului tehnic al Centralei de Autoturisme Pitești, perioadă când Europa s-a confruntat cu virulența crizei materiilor prime, reflectată, printre altele, în diminuarea asamblării modelelor Dacia și onorării clauzelor contractuale la export. Seisme identice au determinat, în Brașov, concedierea directorului Intreprinderii de Autocamioane, iar declinarea propunerii ministeriale, referitoare la preluarea conducerii acestei mari unități transilvane de Constantin STROE, atrăgea ostracizarea lui la filialele din Slatina, Scornicești, Craiova (1987-1988). Evenimentele revoluționare (decembrie 1989-ianuarie 1990) l-au surprins în Timișoara, numit acolo, directorul Intreprinderii de Autoturisme Mic Litraj (Lăstunul, Dacia 500).
Cu toate disfuncționalitățile temporare, Uzina de la Colibași a continuat să fie credibilă pentru economia națională, iar pariul industriașului Constantin STROE, asumat în 1968, decupa previziuni optimiste.

ARTIZANUL RELANSĂRII CONTINENTALE A FIRMEI DACIA-RENAULT

După cum este cunoscut, Guvernul provizoriu (26 decembrie 1989-28 iunie 1990), prim-ministru Petre Roman, a pregătit crochiurile prin care economia națională urma să parcurgă procedurile trecerii de la socialism la capitalism! Ulterior alegerilor generale (20 mai 1990), noul cabinet (28 iunie 1990-26 septembrie 1991), validat parlamentar, condus de aceeași personalitate, elabora, cu trimiteri distincte pentru industrie, două directivări cardinale: Legea Nr. 15, privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale (Monitorul oficial Nr. 98, din 8 august 1990); Legea Nr. 58, referitoare la privatizarea societăților comerciale (Monitorul oficial Nr. 169, din 16 august 1991).
Asemenea ecuații au schimbat, fundamental, inclusiv fizionomia Platformei Industriale Pitești-Est, conurbație citată mai sus. Viitorul traseu existențialist, suficient de complicat, reclama, pentru conducerea Intreprinderii de Autoturisme Colibași, poziționarea unor specialiști tenace, bine intenționați, care cunoșteau specificul fabricației, oamenii locurilor, expertiza continentală în domeniu. Contextul i-a fost favorabil inginerului Constantin STROE!
Aflat, prin urmare, la Timișoara (1998-1990), precizăm faptul că, demersurile revoluționare, numite ”curățarea vârfurilor”, nu l-au vizat, din contră, argeșeanul nostru, Constantin STROE, era asimilat, pe mai departe, ca manager talentat! Dar, cu ocazia vizitei la Intreprinderea ”Micul Litraj”, a ministrului Industriei Construcțiilor de Mașini, Ion Aurel Stoica, vicepreședintele guvernului, reprezentanții salariaților din Colibași obțineau acordul demnitarului nominalizat, privind repatrierea inginerului Constantin STROE și instalării sale în funcție directorială executivă.
Se concretiza, astfel, dorința reintegrării în marea familie a celor care lucrau la Colibași! Voința acestora, privind acceptarea conducerii unității, având rol hotărâtor pentru sectorul evocat, i-a conferit energia adaptării la sistemul concurențial. Documentele perioadei 1991-1999 reliefează conținutul programului gândit de managerul general Constantin STROE, focalizat pe următoarele obiective: realizarea producției maximale, folosind dotarea învechită, funcțională prin grija permanentă a utilizatorilor; evitarea destruturării lanțurilor furnizoare; păstrarea, neapărat, a pieței interne; vânzarea autoturismelor Dacia la prețuri rezonabile; lansarea în fabricație a noilor modele Dacia Liberta (1991), Dacia Nova (1995), camionetelor Dacia 1307 și Dacia 1309, la standarde aferente ocrotirii mediului; contracararea presiunii grupurilor de interese; conservarea capitalului circulant; nivel minim de îndatorare; animarea exportului; eliminarea căpușării; anticiparea problemelor sociale (aproximativ 31.000 de salariați); investigarea posibilităților de asociere cu un partener de anvergură mondială, preferabil, Compania franceză Renault, cunoscută în România din 1966.
Pentru sporirea responabilității tuturor verigilor de pe Platforma Colibași, fosta intreprindere s-a reorganizat în șapte gestiuni, acțiune permisă legislativ: Automobile Dacia S.A. Pitești; Ecma S.A. Colibași; Segment S.A. Colibași; Comas S.A. Colibași; Fat S.A. Colibași; Fam S.A. Colibași; Dacotrans S.A.. De asemenea, patrimoniul, valorizat acțional, se partaja între Fondul Proprietății de Stat/FPS (70%) și Fondul Proprietății Personale/FPP (30%). Cu toate acestea, formula salvatoare, susținută, insistent, de managerul general, Constantin STROE, rămânea privatizarea, convenabilă Grupului Renault, datorită intereselor Hexagonului pentru Europa orientală și meridională.
Negocierile s-au finalizat prin Contractul datat 2 iulie 1999, semnat la București, momentul istoric fiind intermediat de inginerul Constantin STROE și parafat datorită voinței oficialilor: Radu Sârbu (Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului – AVAS); Ion Diaconescu (președintele Camerei Deputaților, originar din Argeș); Radu Vasile (premierul României, senator de Argeș); Traian Băsescu (ministrul Transporturilor); Traian Remeș (ministrul Finanțelor). Referindu-se la atare eveniment, interlocutorul nostru, Constantin STROE, preciza: ”Arhitectul privatizării trebuie să fie cunoscut de toți cei interesați, se numește Louis Schwizer, fiind, atunci, președintele Grupului Renault”. Vorbind despre această personalitate franceză, Constantin STROE amintea cuvintele personale transmise decidentului în etapele negocierilor: ”Dacia este singura marcă din lume care oferă un automobil cu prețul final de 3.000 de dolari. Renault nu va reuși niciodată această performanță, împreună, însă, putem să cucerim piețele continentelor”. Strângerea mâinilor, între Louis Schweizer și Constantin STROE, face ca, în martie 2018, privatizarea Platformei Mioveni să constituie un succes răsunător!
La 2 octombrie 1999, avea loc prima ședință a Consiliului de Administrație din Grupul Dacia-Renault: președinte, Manuel Joseph Gomez (Franța); director general, Constantin STROE (România); directori generali adjuncți, Christian Emmanuel Marie Esteve și Manuel Robert.
Concluzionând, inginerul Constantin STROE, după revenirea, de la Timișoara, pe Platforma Colibași, a fost: directorul Intreprinderii de Autoturisme (1990-1991); director general S.C. Automobile S.A. (1991-1999); director general Grupul Dacia-Renault (1999-2002); vicepreședinte Consiliul de Administrație S.C.  Automobile Dacia S.A. (2002-2015). Traiectoria de excepție a industriașului sărbătorit astăzi, rămâne solitară în peisajul economiei din Argeș-Muscel, iar faptele sale exprimă beneficii de necontestat!

INGINERUL CONSTANTIN STROE ȘI UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

În urmă cu 56 de ani (1 octombrie 1962), la Pitești s-au deschis cursurile primelor facultăți având profil pedagogic. Apoi, după inaugurarea Intreprinderii de Autoturisme Colibași (20 august 1968), folosind spațiile Grupului Școlar Mioveni, lua ființă Institutul pentru Subingineri (1 octombrie 1969), entitate relocată imediat la Pitești (1 octombrie 1970). Unificarea acstor structuri, sub genericul Institutului de Învățământ Superior Pitești (15 septembrie 1974), a favorizat specializările tehnice, agreate național. Prin Oredinul Ministerului Învățământului și Științei Nr. 4894, datat 22 martie 1991, Școala Înaltă din reședința Argeșului devenea Universitatea Pitești.
Receptând pozitiv dinamica prezentată, Constantin STROE și-a oferit disponibilitatea privind contribuții la pregătirea tehnologilor-practicanți, utili Platformei Dacia, predilect, în sectoarele prelucrării metalelor, fabricării autoturismelor, reparațiilor.
Colaborarea didactică a managerului Constantin STROE, cu facultățile noastre, acoperă mai mulți ani universitari, din deceniile 1973-2002, activitatea consolidându-se, special, după 1981, atunci când inginerul obținea, la București, titlul doctoral. Teza va aborda subiecte primordiale, circumscrise industriei autohtone de profil. În atare climat formativ, elaborează două volume: ”Elemente de proiectare a dispozitivelor” (1985), ”Proiectarea dipozitivelor pentru mașini unelte” (1995). Valorificând inovațiile, invențiile, studiile brevetate, comunicările științifice, temele reuniunilor interne sau externe, consolida experimentele inoculate productiv!
Frecvent, lectorul universitar dr. Constantin STROE a participat, după 1991, la deschiderea festivă a cursurilor studențești, expozeul său fiind așteptat, cu vădit interes, de cei prezenți. Cuvintele, bine cântărite, îndemnau la perseverență, pragmatism, viziune pluralistă universală, exemplele, axate pe realitatea de la Dacia, fiind mobilizatoare, optimiste, perspectivale.
Asemenea atitudine l-a îndrituit să fie ales membru onorific al Senatului, bucurându-se de aprecierea rectorilor Gheorghe Poțincu, Victor Rădulescu, Ioan Vucu, Gheorghe Secară. Sinceritate, rafinament, eleganță a degajat, totdată, prietenia dintre familiile Gheorghe Barbu (rector), Anca Barbu (literată), Constantin STROE (manager), Ecaterina Stroe (profesoară), exprimată, convingător, atât în etape faste, dar și pe timpul anumitor momente de cumpănă!

ETERNIZARE ANTUNĂ ȘI POSTUMĂ

Pe durata existenței pământene (1942-2016), Constantin STROE a intrat, treptat, datorită perenității faptelor sale, în istoria acestor locuri! Numeroase documente oficiale, tomuri specializate, monografii, analize, consemnări media l-au nominalizat, cu deosebire după 1991 ca personalitate exponențială pentru industria de automobile din România, ceea ce egalează arhetipurile eternizate, deja, antum.
Reamintim faptul că, paralel cu manageriatul gradual al Platformei Dacia, respectiv Grupului Dacia-Renault (1991-2015), inginerul Constantin STROE, doctor în științe tehnice, a fost preferat, colegial, pentru funcții precum: președinte, Uniunea Generală a  Inginerilor din România/UGIR 1903, Filiala Argeș (29 mai 1997); inițiator și președinte fondator, Asociația Constructorilor de Automobile din România/ACAROM, cu sediul în Pitești (1996); vicepreedinte, Asociația Producătorilor și Importatorilor Auto din România (1996); președinte, Clubul de Fotbal  Argeș (1990-2000).
Decesul surprinzător al cetățeanului Constantin STROE (București,  sâmbătă, 17 decembrie 2016), a impresionat toată suflarea Argeșului, lideri naționali și locali au prezentat condoleanțe, numeroși prieteni sau alți cunoscuți vor participa la slujba religioasă (Biserica Sfânta Vineri,  Pitești), înhumarea din Cimitirul Sfântul Gheorghe (marți, 20 decembrie 2016); comemorări ulterioare.
Personal, păstrez în  memorie convorbirea prelungită cu interlocutorul Constantin STROE (Pitești, 2 decembrie 2014), așezată, ritualic, la sorgintea Capitolului 43 din  ”Interviuri nonconformiste de pe patru continente” (2015), dar și prezența sa onorantă la ultima reuniune consacrată prieteniei romîno-chineze (Biblioteca Universității Pitești, marți, 29 septembrie 2015). Evenimentele se vor redefini în cartea ”Portrete postume pentru prieteni” (20 mai 2018).
În finalul acestui eseu, apreciem, istoriografic, amplasarea bustului Constantin STROE, opera sculptorului Orlando Năstase, pe terasa din fața Casei de Cultură a Sindicatelor Mioveni, dezvelit, sâmbătă, 16 decembrie 2017, inițiativă lăudabilă a forurilor locale, primar, Ion Georgescu. Gesturi asemănătoare, cum ar fi denumiri de străzi, se pot lua în calcul inclusiv la Pitești, Hulubești, Târgoviște!
Pitești, 12 martie 2018
PETRE POPA
Pentru aprilie 2018: Gheorghe Petrescu

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea