În sfârşit, prefecţii şi subprefecţii îşi pot arăta afinitatea politică

Marţi, 29 Mai 2018 23:14

Comisia parlamentară de cod administrativ, condusă de deputatul PSD Marcel Ciolacu, a adoptat articolul din proiectul PSD prin care prefecții și subprefecții nu mai sunt înalți funcționari publici și devin demnitari publici. 
În prezent, Legea 340/2004 privind instituția prefectului prevede astfel: "Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici."
Ce prevede art. 76 din proiectul de cod administrativ, adoptat luni: "Funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică."
De precizat că, în sensul legii penale, demnitarii publici sunt asimilați funcționarilor publici, potrivit art. 175 din Codul Penal:
"(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public."
Ce prevede Constituția în cazul prefectului:
ARTICOLUL 123
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

Acelaşi lucru se încearcă şi cu şefii de deconcentrate

Un amendament al PSD adus proiectului inițial, criticat de cei de la opoziție, care însă nu s-a tranșat prin, prevedea ca și șefii de deconcentrate să devină demnitari publici.
Ce prevede amendamentul la art. 107 privind șefii de deconcentrate?
(1) Conducătorii serviciilor publice deconcentrate au rang de subsecretari de stat și calitatea de ordonator de credite și sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie, prin excepție de la art. 31 lit. e), prin ordin al conducătorului ministerului de resort, respectiv al organului de specialitate al administraţiei publice centrale competente.
(2) Numirea, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, după caz, ale conducătorilor serviciilor publice deconcentrate se comunică prefectului județului în care serviciul public deconcentrat este organizat sau are sediul ori prefectului municipiului București, după caz, în termen de 10 zile de la intervenirea acestora."